Divorțul la români

<div style="text-align: justify;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj39Q1RxHwNaN7aOcoy2cRK5MkmW3zaGsIuTy66rZRdlKjE0dhLytO4d6DJA9iwYjNryc52aoKxlDvja5SATSlIHxpLapHPC5HZAroIM01sZiZB1G-pDJ5vA1dRdTeR3wybWtp4sROEmFs/s1600/divortul+la+romani.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="249" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj39Q1RxHwNaN7aOcoy2cRK5MkmW3zaGsIuTy66rZRdlKjE0dhLytO4d6DJA9iwYjNryc52aoKxlDvja5SATSlIHxpLapHPC5HZAroIM01sZiZB1G-pDJ5vA1dRdTeR3wybWtp4sROEmFs/s320/divortul+la+romani.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     M-am hotărât să scriu o serie de articole despre evenimentele triste, mai puțin triste și fericite din viețile românilor. Că noi, românii, suntem un popor așa de simpatic și de atipic că îți este mai mare dragul să vorbești despre noi. Nu știu de ce am ales să încep taman cu divorțul, poate că am o stare de spirit mai întunecată și necăjită.</div> <div style="text-align: justify;">     Așa că atunci când românul se hotărăște el să se despartă, după nuntă mare, evident, cu invitați care mai de care mai numeroși și de prin toate colțurile țării, dar ăsta va fi subiectul altui articol, nu poate să o facă așa oricum. Nu. În primul rând românul nu știe să se despartă civilizat. Românul când se desparte este musai să fie știut de cel puțin jumătate de scară de bloc. Și dacă cealaltă jumătate nu aude cum se ceartă creștinii în privința divorțului, cu siguranță există cel puțin un binevoitor care să informeze cealaltă jumătate. Sunt prea puțini români care aleg să se despartă de comun acord, fără să bată coridoarele tribunalului pentru împărțeală unui televizor și a unei canapele de la mama mare care a dat și mai mulți bani la nuntă. Așadar românul se duce la tribunal, o lălăie cu anii până se pronunță divorțul și asta ca să împartă, cum am spus, un televizor, o mobilă, un aragaz... Evident că sunt și astea muncite, ambii soți trebuie despăgubiți cumva.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Cel mai nasol este când ai casa luată cu un credit pe 120 ani și pentru care e foarte posibil să plătească și copiii ajunși la maturitate. A nu se înțelege că îi condamn pe cei care aleg această modalitate de cumpărare a unui imobil. Numai că dacă ajungi la divorț, se cam împute treaba. Și câteodată nu prea ai ce face și trebuie să stai cu partenerul de viață sub același acoperiș, fie că unul dintre ei nu are unde se duce, fie că banca nu îi consideră eligibili pe nici unul dintre ei pentru preluarea creditului. Și se ajunge la situația tâmpită în care doi străini ajung să împartă un domiciliu, fiecare având propriile fonduri, mâncarea separată, se împart facturile, se face curățenie cu rândul... Personal cunosc vreo 3 cazuri din astea. Mai nasol este când creștinii vor să își „refacă” viața. Cum naibii să îți aduci în locuința împărțită cu fostul/fosta, pe viitorul sau viitoarea concubină?!</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Evident că nu în toate familiile este așa. De cele mai multe ori femeia se mută la mama, asta dacă nu a avut norocul să dețină un apartament propriu înainte de căsătorie și atunci fericitul își ia el tălpășița; fie se duce el la mă-sa, fie se duce cu chirie dacă îi permite buzunarul.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Acestea sunt situațiile simple. Mai nasol este când sunt și copii implicați. Și copilul simte al naibii de tare, indiferent cât e de mic sau de mare. Atunci începe un război în ceea ce privește custodia. Mama nu mai vrea sub nici o formă să mai lase tatăl să își vadă pruncul și indiferent care ar fi fost motivul divorțului, soțul este întotdeauna un porc care nu mai are nici un drept asupra copilului, decât acelea pecuniar, respectiv plata pensiei alimentare. Din nu știu ce motiv, întotdeauna bărbatul este de vină, femeia niciodată. Din păcate un divorț e un eveniment tare nefericit și își pune pecetea pe toți membrii fostei familii. Și se ajunge iar la chestiunea civilizației. Românii nu pot sub nici o formă să rămână în relații cu fostul partener. Este musai ca ei să se înjure, scuipe, bârfească, bată etc. Și dacă nu divorțează, că mai sunt și cazurile astea, că e scump divorțul, că mai stau pentru copii, că nu au cum să îl despăgubească pe celalalt, cei doi parteneri rămân într-o căsnicie plină de ură și resentimente până la sfârșitul vieții.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Nu îl ultimul rând, mai există o categorie, aceea care vrea să scape cât mai repede de partener, să nu mai audă, vadă, să uite de existența celuilalt. Ăștia sunt de acord cu orice și poate ei resimt cel mai puțin efectele nefericitului eveniment.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Cu siguranță mai există numeroase alte cazuri de despărțiri, însă acesta nu este nicidecum un studiu asupra cauzelor, motivelor și efectelor despărțirii dintre oameni. Acest articol se vrea doar o scurtă prezentare a celor mai comune probleme pe care le întâmpină românii în cazul unui divorț.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

buzunar. copii, casa, casatorie, chirie, copil mare, copil mic, despartire, divort, eveniment nefericit, familie, imobil, partener, roman, sfarsitul vietii, tribunal, utile

Divorțul la români

    M-am hotărât să scriu o serie de articole despre evenimentele triste, mai puțin triste și fericite din viețile românilor. Că noi, rom...