Românii și călătoriile în străinătate - Partea 1

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBxO0-krq81Jk2yN8F2JBcBwlNo_NZeSTKv_HUDBXIwJ761TqGNuuxyP0okxhvkLi4nf8IsCaz2Y9VsQ3dG0jU3R35GbUaDSdea04TDLpnAiXr4ZZJGkeSsLeXcD12u7-NxkR1mhn9hdA/s1600/Romanii_si_calatoriile_in_strainatate_Partea_1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="700" data-original-width="1050" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBxO0-krq81Jk2yN8F2JBcBwlNo_NZeSTKv_HUDBXIwJ761TqGNuuxyP0okxhvkLi4nf8IsCaz2Y9VsQ3dG0jU3R35GbUaDSdea04TDLpnAiXr4ZZJGkeSsLeXcD12u7-NxkR1mhn9hdA/s320/Romanii_si_calatoriile_in_strainatate_Partea_1.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     În urmă cu câțiva ani, a pleca în străinătate era apanajul unor clase privilegiate. Pe vremea comuniștilor, plecau numai membrii de partid, nici aceia nu plecau toți, era extrem de greu să primești vize și alte aprobări. După așa-zisa revoluție iar nu se putea pleca chiar așa ușor, majoritatea statelor solicitau vize la intrarea pe teritoriile lor. Și din zi in zi au început să se relaxeze condițiile de călătorie și accesul în alte țări, așa că suntem liberi să circulam absolut unde dorim. Ăsta e un lucru tare bun, ne mai destupăm și noi mințile și mai vedem cum e la alții și parcă am dori să fie și la noi la fel. Dar la noi nu e la fel căci nu facem nimic în sensul ăsta. Noi ne dorim să rămânem autentici, noi dorim să rămânem la fel de români ca pe vremea lui Ștefan cel Mare. Dar românul autentic mai pleacă și peste hotare, din ce în ce mai des. Deja e rușinos să te mai duci la Eforie Nord, acum ne petrecem vacanța la Nisipurile de Aur. Nici asta nu e de condamnat, căci la Eforie nu ai condițiile pe care le oferă bulgarii, ba mai mult, la prețuri mult mai bune. Așadar, românul s-a învățat să plece în străinătate și există mai multe categorii de români ce zboară sau călătoresc cu autocarul peste mări și țări. În aceste categorii, trebuie să specific, că intră și minoritățile, știți voi, cei cu fuste viu colorate si pline de buzunare ascunse. </div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     </div> <div style="text-align: justify;"> 1. Românul care se duce să muncească în străinătate. Împins de sărăcie, de cele mai multe ori locuitor al unei zone rurale, acest român pleacă pentru a aduce ceva bănuți acasă, pentru a încropi o gospodărie mai acătării, pentru a trimite bani acasă. Acest român rar vizitează locul în care se află, căci nu prea îi permite timpul, însă, extrem de curios, acest român are o înclinație către limbi străine, căci uită extrem de repede limba română. Întors în țară, va amesteca limba română cu spaniola sau italiana, după caz, în ciuda faptului că în țara în care muncește, nu prea comunică, sau, dacă o face, comunică tot cu compatrioți. Nenorocirea cu acești români e că lasă copii acasă, copii care cresc mai mult singuri. Să nu mă înțelegeți greșit, nu îi condamn, nu îi judec, evident că fiecare vrea să își asigure un trai mai bun. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 2. Românul care pleacă numai sezonier. Adică, românul acesta pleacă numai vara în Bulgaria, obligatoriu numai cu ultra-all inclusiv și, obligatoriu, însoțit de o gașcă de alți români, de obicei câte 4 familii. Merg împreună la plajă, acolo femeile stau de vorbă între ele sau petrec timp cu copiii, bărbații petrec timp sub umbrelă, cu tablele între ei și cu berea la rece. Din când în când bărbații mai intră în mare pentru a se răcori. Când e ora mesei, pleacă împreună, mănâncă împreună, ocupând o masă mare, de o cele mai multe ori de 16-20 persoane. Uneori sunt gălăgioși, asta poate din cauza faptului că sunt mulți. Profită absolut de orice moment al vacanței, căci, fiind all inclusive, ar fi și păcat să nu mănânce sau să bea pe săturate, că doar o dată pe an pleacă omul în vacanță. Femeile fac poze multe de tot, pe care le postează imediat în mediul virtual. După o săptămână, se întorc în România mai grași cu 5 kilograme, foarte bucuroși, împărtășind tuturor ce frumos e la bulgari. </div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     </div> <div style="text-align: justify;"> 3. Românul care se duce într-o vacanță scurtă de tot, de obicei de 2 zile, un soi de city break, în care vrea să bifeze cât mai multe. Românul acesta vrea să vadă absolut toate obiectivele turistice, aleargă ca un bezmetic încoace și încolo, căci toate atracțiile nu sunt concentrate într-un singur loc. Schimbă metrou, autobuz, merge pe jos, se întoarce în țară epuizat dar fericit că a văzut atât de multe lucruri, deși e destul de greu să savurezi o excursie în felul acesta. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 4. Românul care își alocă 7-8 zile pentru a se bucura de vacanță, se scoală când vrea, își ia micul dejun pe îndelete, că doar e în vacanță, are vreme să vadă muzee, e conștient că nu poate vizita absolut toate locurile interesante dintr-un oraș, se bucură de străzi, de mâncare, de magazine, de oameni. Din punctul meu de vedere, acest român e cel mai cerebral, nu face mare caz de vacanța lui. Pentru acest tip de vacanță trebuie să ai ceva fonduri puse deoparte, e greu să mergi cu buget redus când stai undeva o săptămână. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Va urma.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

acasa, buget redus, calatorie, clasa privilegiata, copii, cuty break, munca in strainatate, realitatea zilei, roman, sezonier, vacanta

Românii și călătoriile în străinătate - Partea 1

    În urmă cu câțiva ani, a pleca în străinătate era apanajul unor clase privilegiate. Pe vremea comuniștilor, plecau numai membrii de...

Ferma La Țară

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEib9NFoyZp-zwFZkzLuenA8knasRai3H-V0CVuYSi-vv5CX4h_Cnrps7upYct-V6HK87f9bCsv8_HP9fUWWDKvYSxp2YPMR6Au2pV-CedYP2GeNa_GcTUQRDLTb3pPhcpBbpCHeCA8b-tA/s1600/Ferma_La_Tara.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="905" data-original-width="1600" height="181" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEib9NFoyZp-zwFZkzLuenA8knasRai3H-V0CVuYSi-vv5CX4h_Cnrps7upYct-V6HK87f9bCsv8_HP9fUWWDKvYSxp2YPMR6Au2pV-CedYP2GeNa_GcTUQRDLTb3pPhcpBbpCHeCA8b-tA/s320/Ferma_La_Tara.jpg" width="320" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Acum vreo câteva săptămâni, știți voi, când cu vacanța de 1 mai, când toată suflarea românească era fie la Mamaia, încercând sa îl scoată din apă pe domnul de a intrat cu BMW în valuri, fie pe Valea Prahovei, fie la coadă la vreun castel, fie la Istanbul, am ales să nu plec sub nici o formă departe de casă. Nu îmi place să plec în mini-vacanțe când o face o treime din populația României. Prefer să mă duc în vacanță în luna octombrie când e infinit mai multă liniște, oamenii nu mai sunt atât de disperați de ideea unei mini-vacanțe iar prețurile sunt semnificativ mai mici. Așa că am ales să nu plec nicăieri, am stat frumușel acasă și, în duminica din preajma acelui 1 mai, m-am trezit de dimineață și am plecat cu cățel și cu purcel la o locație mai altfel. M-am dus La Țară. Țara asta e situată undeva pe autostrada A1, pe drumul către Pitești, la km 36. Pentru noi a fost la o azvârlitură de băț. Nu am fost nici acolo chiar singuri, era destul de plin și am simțit asta cel mai acut când am vrut să comandam ceva de mâncare și am așteptat multișor la coadă. În rest, numai de bine. Locul acesta este un fel de fermă, deși e mult prea mult spus. Hai să spun că este o mini-fermă, pentru copiii trăiți la oraș probabil va părea un paradis.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Ferma are în posesie niște țarcuri cu vreo doi măgari, o vacă și un vițel, niște ponei, cai, nu știu exact numărul lor, porci, nici aceia prea mulți, ceva capre ce păreau veșnic flămânde sau poate erau doar foarte pofticioase. Intrarea este gratuită și există numeroase atracții pentru copii, gratuite și acelea. Numai să nu vă imaginați că dacă vă veți duce acolo va fi posibil să nu scoateți nici un leuț din buzunar. Copilul vă va trage de mânecă, ispitit de câteva atracții care costă. Așadar, ferma are un mic eleșteu cu câteva bărcuțe pentru care va trebui să scoateți din buzunar 5 RON. Să plimbi copilul cu poneiul 20 m costă tot 5 RON. Pentru copiii mai mari de 5 ani există un traseu cu tiroliană și ceva de cățărat. Pentru toți ceilalți mai este încă o tiroliană, gratuită. Mai există aici și o trambulină, destul de măricică, o căsuță secretă cu un tunel care duce într-un labirint, mie acesta mi s-a părut cel mai frumos. De asemenea, au o piscină, neamenajată la data la care am fost noi dar cred că în momentul în care se va deschide va fi omor, nu aș recomanda. La orele 12.00 și 15.00 sunt organizate niște ateliere de olărit și de pictură, costul acestora fiind tot de 5 RON. Activitățile sunt nenumărate, copilul nu se va plictisi cu siguranță, probabil dumneavoastră veți obosi la un moment dat alergând după copil încoace și încolo. Ulterior am intrat pe pagina de internet al acestei afaceri și am aflat că sunt mult mai multe lucruri ce pot fi întreprinse acolo, inclusiv o tabără de vară, echitație, existând chiar și locuri de cazare. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> <b>Prețurile de la fermă sunt acestea, luate de pe pagina lor: </b></div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Închiriat trotinetă – 10 lei / ora </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Pescuit sportiv – 10 lei / ora </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Parc de aventuri – 5 lei </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Olărit – 10 lei </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Bărcuțe pe iaz – 5 lei / 10 min. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Pictat figurine ipsos – 5 lei / buc. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Atelier bucătărit – 5 lei / persoană </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Plimbare cu poneiul – 5 lei / tura </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Plimbare cu calul – 10 lei / 5 min. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Plimbare cu căruța prin pădure – 10 lei / pers. / 30 min </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Plimbare cu caiacul – 35 lei / persoana </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Circuit tiroliană adulți – 5 lei / tura </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Airsoft – 10 lei / 25 bile </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     <b>Activitățile gratuite sunt acestea: </b></div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Loc de joacă – GRATUIT </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Teren minifotbal, baschet – GRATUIT </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Tiroliană copii – GRATUIT </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Circuit biciclete – GRATUIT </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Mângâiat și hrănit animale – GRATUIT </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Labirintul vesel – GRATUIT </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Șezlonguri – GRATUIT </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Puteți, de asemenea, să închiriați o căsuță sau un cort pentru odihnă, puteți merge la plimbare prin pădure sau cu caiacul. Așadar, dacă vreți să petreceți o zi altfel, puteți să mergeți cu încredere, atât copilul cât și dumneavoastră vă veți simți bine, fără a vă deplasa prea mult și fără a cheltui sume exorbitante. De menționat că ferma este deschisă numai pe perioada sfârșitului de săptămână. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

atractii pentru copii, bmw, copii, copiii, mini-ferma, tabara de vara, trambulina, utile, valea prahovei

Ferma La Țară

    Acum vreo câteva săptămâni, știți voi, când cu vacanța de 1 mai, când toată suflarea românească era fie la Mamaia, încercând sa îl...

Frumuseţi miniaturale

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4G1VYgjPHReqgfgRx3H1A_X-eXd0K45SazTXbkkg6Q57jE688N5z-Ic4uIoVuvoCryv_tknUsHn0jzOgVSBpjT-2nQkCy3b8uW3UBwzbfDLPja54WdByG_8yOpUsHeoA74WU9rHUI7rw/s1600/Frumuseti_miniaturale.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="501" data-original-width="752" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4G1VYgjPHReqgfgRx3H1A_X-eXd0K45SazTXbkkg6Q57jE688N5z-Ic4uIoVuvoCryv_tknUsHn0jzOgVSBpjT-2nQkCy3b8uW3UBwzbfDLPja54WdByG_8yOpUsHeoA74WU9rHUI7rw/s320/Frumuseti_miniaturale.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     Aveam zilele trecute ceva timp liber, lucru care mi se întâmplă extrem de rar și am zis să mai vad şi eu ce mai e pe la televizor fiindcă nici de asta nu prea am vreme. Și tot „frunzărind” canalele am dat peste o emisiune pe TLC, adică Travel and living. E un canal destul de simpatic, când mai am vreme îmi place să mai arunc un ochi acolo. Numai că în ziua de care vă spuneam am dat peste o emisiune care mi-a întărit convingerea că americanii sunt mult mai mult decât tâmpiţi. Emisiunea de care vreau să vorbesc se numește Frumuseți miniaturale. Pe scurt, niște mame, mai rar taţi, cu multiple frustrări de tinerețe consumată şi probleme comportamentale își târâie copilele de vârste extrem de fragede la concursuri de frumusețe și când spun vârste fragede nu exagerez deloc fiindcă se pare că la aceste concursuri există până şi categoria 0-3 ani. Toate bune și frumoase până aici, toate mamele sunt mândre de progeniturile lor și vor să le arate lumii întregi. Numai că concursurile astea au depășit de mult grotescul. Presupunând că ideea în sine nu ar fi chiar atât de rea, deși mi se pare stupid și aberant să pui să concureze copii de 2 ani, pregătirile pentru evenimentele acestea sunt de-a dreptul stupefiante. Fetiţele acestea, multe dintre ele la vârsta la care încă sunt purtătoare de scutec, sunt învăţate să dea din fund pe o scenă, duse la salonul de manichiură şi pedichiură. E pentru prima oară când am văzut la pedichiură un copil de 2-3 ani. Cred că numai în America se putea întâmpla asta. Stau să mă întreb dacă e doar lipsă de preocupări sau de inteligenţă. Aş zice că a doua variantă, căci în prezenţa unui intelect nu cred că supui copilul la asemenea, nu neapărat torturi, cât nişte practici destul de dubioase pentru un copil de o anumită vârstă. Prezenţa la aceste concursuri mai presupune şi alte pregătiri, nu numai o banală manichiură sau o ojă roz la degeţelele de picioare. Dacă ar fi fost numai atât probabil indignarea mea nu ar fi fost atât de mare. O altă condiţie, nu ştiu dacă impusă de organizatorii concursurilor sau din ignoranţa părinţilor, este aceea ca odrasla să fie bronzată. În acest sens se apelează la un bronz artificial, realizat cu un pistol cu vopsea. Fetele, indiferent de vârstă, sunt fardate într-un mod excesiv, ele însele au mici poşete cu ruj pe care şi-l aplică într-un mod expert. Înainte de începerea concusului există un adevărat ritual ce implică fardat, coafat, pus gene false, unghii etc. Copiii aceştia care participă la prezentările de gen sunt copii cărora la un moment dat al vieţii lor le cad dinţii sau le cresc într-un mod nu tocmai estetic. Numai că nu dă bine din punctul nimănui de vedere, aşa că copiilor le sunt comandate nişte proteze dentare care arată extrem de nefiresc în gurile lor de copii. Sunt acele faţete dentare care se aplică pe dinţi, perfect albe, artificiale şi fără nici un cusur. Stau şi mă întreb de ce trebuie să îi pui copilului în gură aşa ceva, de ce trebuie să îi deformezi imaginea despre copilărie? Căci acel copil va creşte cu o părere foarte proastă despre ceilalţi copii şi chiar el se va accepta numai în sfera concursurilor de frumuseţe. Copilului participant la asemenea evenimente i se va creea impresia că el contează numai în măsura în care câştigă sau dovedeşte cât e de bun. Şi să nu mai vorbesc de faptul că nu mi se pare nimic sănătos să îi impui unui copil atât de mic spiritul competitiv, copil aflat la vârsta la care ar trebui să înveţe ce este aceea cooperare şi joc în doi sau în grup. Vreau să cred că genul ăsta de concursuri are loc numai în America şi nu se va răspândi şi spre alte continente, aş vrea ca prostia aceasta, căci este în mod clar o tâmpenie, să rămână măcar acolo, dacă nu poate fi oprită nici la ei. Cum am spus, probabil este doar o frustrare a anumitor părinţi ce nu şi-au împlinit nişte aşteptări în viaţă şi spiritul întreprinzător al unor organizatori ce au speculat slăbiciunile unor părinţi cu un IQ nu tocmai ridicat. Sper să nu îmi dea prin cap vreodată să îmi supun copilul unui asemenea eveniment.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

America, bronz artificial, coafat, concursuri, copii, emisiune, fatete dentare, Frumuseti mininaturale, gene false, inteligenta, iq, oja roz, perfect albe, posete, ritual, TLS

Frumuseţi miniaturale

    Aveam zilele trecute ceva timp liber, lucru care mi se întâmplă extrem de rar și am zis să mai vad şi eu ce mai e pe la televizor fii...

Rolul tatălui în educația și creșterea copilului – partea 2

<div style="text-align: center;"> Tații implicați</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqDm9mXzQBN7GYAbQIEIm-bouxveLc7yMOiNq3nlACwlBzWlsVFKaswdERAMy_DnC4vKKZoQIQU8W8RyjzQWzrkOVK-Y964HIynWJry_J-KUXMA5CC9FK2ErkL71BbTaImwLEtBw-16LM/s1600/Rolul_tatalui_in_educatia_si_cresterea_copilului.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="553" data-original-width="800" height="221" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqDm9mXzQBN7GYAbQIEIm-bouxveLc7yMOiNq3nlACwlBzWlsVFKaswdERAMy_DnC4vKKZoQIQU8W8RyjzQWzrkOVK-Y964HIynWJry_J-KUXMA5CC9FK2ErkL71BbTaImwLEtBw-16LM/s320/Rolul_tatalui_in_educatia_si_cresterea_copilului.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;"> Când am scris articolul cu privire la bărbații care nu se ocupă de copiii lor am fost trasă de urechi, apostrofată, numită sexistă şi plină de prejudecăţi. Nu contrazic pe nimeni, e părerea fiecăruia. Ceea ce nu s-a înţeles a fost faptul că am vorbit strict de acei bărbaţi care chiar nu se ocupă, ci consideră că singura lor datorie este aceea de a aduce banii în casă. Evident că ştiu şi că există foarte mulţi bărbaţi care au o deosebită grijă de pruncii lor. Din fericire am şi eu parte de un asemenea exemplar şi pot spune cu mândrie că a avut grijă, şi încă are, poate în aceeaşi măsură în care am şi eu. Eu, din fericire, am un serviciu care îmi permite să stau şi acasă suficient de mult încât să petrec timp cu copilul şi să îl educ. Când nu sunt acasă, plecată la serviciu, copilul rămâne cu tatăl lui, tată care îi dă să mănânce, tată cu care doarme, tată care îi face baie în fiecare seară. Baia între ei doi a devenit practic un ritual, poate părea ciudat, dar tatăl este responsabil de baia copilului, eu ocupându-mă doar când este el mult prea obosit. Merg în parc şi văd din ce în ce mai mulţi taţi implicaţi în creşterea copiilor, taţi care discută la fel de dezinvolţi şi de interesaţi de înscrierea la grădiniţă, de marsupiile ergonomice, taţi care pun grijuliu pălăriuţa pe cap atunci când este prea cald afară. Nu e nimic nefiresc în grija şi implicarea aceasta. De fapt aşa ar trebui să stea lucurile. Văd, de asemenea, taţi purtând copiii în marsupiile acelea ergnomice, văd taţi la cumpărături, fie cu listă ori fără, văd taţi ieşiţi la plimbare cu bicicletă, role sau trotinetă, văd taţi care,la fel de grijuliu, pun casca copilului pe cap pentru a nu se răni. Nu ştiu dacă taţii aleg hainele copilului, îmi vine destul de greu să cred asta, pare mai degrabă treabă de femeie, să nu uităm că totuşi sunt lucruri pe care femeia le face instinctiv. Este absolut normal ca un tată să se ocupe de urmaşi şi în acest fel va da şi un exemplu atât altor taţi cât şi copilului său, având fetiţă, aceasta nu va accepta alt gen de bărbat decât unul aidoma tatălui, având băiat, acesta va face precum tatăl, căci cea mai bună educaţie este puterea exemplului. Faptul că un bărbat îşi ajută partenera în creşterea şi educaţia copilului nu poate fi decât un lucru extraordinar şi spune foarte multe despre acel bărbat şi despre calitatea lui umană. E foarte simplu să nu îşi asume nimic, lăsând totul pe umerii femeii, pe principiul că mama este responsabilă pentru creşterea puiului, însă faptul că alege să dea o mână de ajutor e fanatastic. Ştiu că şi bărbaţii aceştia sunt obosiţi, stresaţi, bolnavi, fiecare cu probleme mai mari sau mai mici, şi cu atât mai mult e un lucru admirabil că aleg să fie nişte părinţi la fel de implicaţi ca şi soţiile sau iubitele lor. Dar, există un dar, bineînţeles, mamele, prin însăşi natura lor, se vor preocupa mult mai intens şi cu mai mult interes decât taţii, căci instinctul matern, cum e şi numele, nu îl regăseşti la ambii părinţi, ci doar la mame. În momentul naşterii instinctul acesta nu trece automat şi la tată, el doar având grijă de copil sub îndrumarea şi atenţia mamei. Instinctul patern apare şi el, cu siguranţă, însă se manifestă altfel decât grija manifestată de mamă. Cred că taţii au tendinţa de a prevedea pericolul într-un mod mult mai eficient decât o mamă şi asta îi face uneori să fie excesiv de grijulii, mai ceva ca nişte cloşti. Între cei doi părinţi ar fi bine să existe un echilibru în educaţia odraslelor, ce nu poate unul să facă sau nu stăpâneste atât de bine , să îi vină celalalt în ajutor şi în tot ceea ce întreprind, cel puţin în legatură cu copiii, să îşi fie sprijin. Cred că asta este şi esenţa unui familii echilibrate, normale şi care poate atinge o anumită stare de împlinire. Îmi cer scuze aşadar că primul articol despre taţi nu a fost acesta care recunoaşte meritele lor, ci cel în care îi acuzam pe unii de neimplicare. Poate în necunoştinţă de cauză omit faptul că e posibil să existe din ce în ce mai mulţi taţi implicaţi.</div>

baia de seara, barbatii, bicicleta, copii, instinct matern, iubite, lista cumparaturi, role, sotiile, tata, tati, utile

Rolul tatălui în educația și creșterea copilului – partea 2

Tații implicați Când am scris articolul cu privire la bărbații care nu se ocupă de copiii lor am fost trasă de urechi, apostrofată, n...

Vama Veche...lume multă!

<div style="text-align: justify;"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr9A6pLmrUl09znQDd8Sz2wdo4ftCfUHIBXm2RICBEcTs5XzvrXpU5awsndMgPQ9tc1M7XlDVwzJV6-IOqA-fSgSHeKSHxyWZW2u8ZxcPlHXlVcQVJ2opAtlr9bH6FS0fDRTk2VcF9dWKT/s1600/18197581_120332000486508751_1767560576_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr9A6pLmrUl09znQDd8Sz2wdo4ftCfUHIBXm2RICBEcTs5XzvrXpU5awsndMgPQ9tc1M7XlDVwzJV6-IOqA-fSgSHeKSHxyWZW2u8ZxcPlHXlVcQVJ2opAtlr9bH6FS0fDRTk2VcF9dWKT/s320/18197581_120332000486508751_1767560576_n.jpg" width="240" /></a></div>     Merg în Vama Veche de mulți ani. Nu pot spune însă că îmi place acolo în mod deosebit, dar de fiecare data când am fost, nopțile au fost reușite, iar dacă am prins și un răsărit chiar a meritat.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Poate să spună oricine orice despre Vama Veche dar ea este la fel în fiecare an. Cu toate că de-a lungul timpului au apărut baruri noi, pensiuni și hoteluri noi, mașini multe și supermarketuri, afaceri prospere, legale sau ilegale, oamenii care vin acolo sunt la fel de pestriți și caută același lucru. Oamenii vor libertate, nu vor legi și interdicții. Se știe că în Vama totul este permis dar nu pot să nu observ câtă lume consumă alcool în exces și câți dintre cei care sunt acolo beți, sunt minori. În Vama sunt copii de 15, 16 ani poate chiar mai mici care beau de sting și care din punctul meu de vedere nu au discernământ. Nimeni nu-i întreabă nimic, comercianții urmăresc doar profitul, politia nu intervine când îi vede lungiți pe caldarâm pentru că nu vor scandal iar hotelierii îi cazează fără a cere explicații pentru că banii nu se plătesc cu buletinul. Înțeleg pe deplin libertatea de acolo, dar nu înțeleg lipsa de implicare a celor care trebuie să se asigure ca legile sunt respectate și nu înțeleg libertatea pe care le-o dau părintii propriilor copii. Nu înțeleg cum, ca părinte, poți să-ți lași copilul minor să meargă singur sau cu prietenii de aceeași vârstă într-un astfel de loc. Dacă ai avut încredere și l-ai lăsat singur cum poți sa-l trimiți cu bani puțini ca să fie nevoit acolo să ceară pe stradă sau să ajungă să golească paharele aruncate prin coșurile de gunoi, pentru că eu chiar nu cred că fac asta doar din teribilism, nu pot efectiv să înțeleg cum se ajunge la așa ceva. Știu ca sunt câteva legi care trebuie respectate și exisă persoane angajate să se ocupe de respectarea legilor. Vama Veche nu este un alt stat și nici nu este un teritoriu fără legi dar este în acest moment ca un sat fără câini. Stăteam în noaptea asta și discutam cu niște prieteni despre șezlongurile care erau așezate unul peste altul pe plajă și mă uitam cum făceau o grămadă de oameni pipi pe ele fără ca cineva să intervină. Oare cei care fac acolo pipi mâine vor închiria un astfel de șezlong? Eu una sper că nu. Pe de altă parte barurile au niște spații pentru ați face necesitățile fiziologice extrem de împuțite iar toaletele publice sunt cumplit de insalubre... chiar dacă sunt contra cost și cineva trebuie să asigure curățenia. Cu siguranță riști să iei ceva bacterii de acolo. Libertatea este foarte prost înțelesă și în final am impresia că este important doar profitul. În noaptea asta a fost extrem de aglomerat, cred că niciodată nu am mai văzut de 1 Mai atâta lume, erau locuri unde nu aveai loc să te miști; dar există reversul... coșurile de gunoi erau pline și pe lângă ele erau stive de PET-uri, plaja s-a transformat în multe locuri într-o toaletă publică iar poliția se amuza pe la colțuri. Prea puțini oameni se implică în bunul mers al lucrurilor și mult prea puțini încearcă timid să explice efectele dăunătoare sau capcanele alcoolului.<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifyFS1cR7PDLfzMkfrK5mBRaxFOOBhDYVu7J1Eei-L-T3Dy1SNPkjyQDpwHuCzuP1qcnIKBgbxovpGkDfPWEuyJgzVrGM5xa5j3IKZduVVWZ1IATmbVBFOPJCfnwSa9yGnW4GxYde2-S2U/s1600/18197739_120332000467797880_2085497790_n.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifyFS1cR7PDLfzMkfrK5mBRaxFOOBhDYVu7J1Eei-L-T3Dy1SNPkjyQDpwHuCzuP1qcnIKBgbxovpGkDfPWEuyJgzVrGM5xa5j3IKZduVVWZ1IATmbVBFOPJCfnwSa9yGnW4GxYde2-S2U/s320/18197739_120332000467797880_2085497790_n.jpg" width="240" /></a></div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     În concluzie Vama Veche este promovată mult prea mult, ajungând un loc super aglomerat și insalubru, cu mult prea puține servicii publice, cu mărfuri care au o proveniență dubioasă și cu o poliție care preferă să stea în umbră. La final de sezon localnicii vor răsufla ușurați, comercianții vor număra profitul, polițiștii se vor lauda cu ce au observat anul acesta iar turiștii vor povesti despre raiul lor.</div> <div style="text-align: justify;">     Poate anul viitor cineva se va asigura că serviciile publice respectă normele de igienă, comercianții nu vor mai vinde alcool și țigări minorilor, hotelierii nu vor caza turiștii minori fără un adult însoțitor, mașinile vor avea parcări organizate iar vânzătorii ambulanți vor funcționa cu autorizații.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

1mai, alcool, copii, libertate, localnicii, mizerie, patrinte, pet, plaja, politia, profit, rai, realitatea zilei, teribilism, Vama Veche

Vama Veche...lume multă!

    Merg în Vama Veche de mulți ani. Nu pot spune însă că îmi place acolo în mod deosebit, dar de fiecare data când am fost, nopțile au f...

Cardurile Montessori și 100 de activități stimulatoare Montessori

<div style="text-align: justify;"> Ce mai citim și noi copiilor</div> <div style="text-align: justify;"> Cardurile Montessori și 100 de activități stimulatoare Montessori</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgb-n6prrD6xMhRzSAYlNCFNVIGGTflagWUD57P2ic_zyMpL7Mk9wh2bW7Ky8AigeZ7Qav7nbianTc5ozfvaHqqL4L2BnVyapANLknJNOg15M131eGktc5XbDl5EP9pLABjtoM8lXCA2tU/s1600/Cardurile_Montessori_si_100_de_activitati_stimulatoare_Montessori.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em; text-align: justify;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgb-n6prrD6xMhRzSAYlNCFNVIGGTflagWUD57P2ic_zyMpL7Mk9wh2bW7Ky8AigeZ7Qav7nbianTc5ozfvaHqqL4L2BnVyapANLknJNOg15M131eGktc5XbDl5EP9pLABjtoM8lXCA2tU/s320/Cardurile_Montessori_si_100_de_activitati_stimulatoare_Montessori.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;"> Înainte de a fi rămas însărcinată habar nu aveam de educația Montessori și cine e Maria Montessori.  Singura carte ce privea educația copiilor pe care o cunoșteam era Mama și copilul de Emil Căpraru și Herta Căpraru,  carte de căpătâi pentru generația mamei mele.  Mi-a fost dată și mie, o mai răsfoiesc și eu din când în când, este încă extrem de utilă în ceea ce privește creșterea copiilor.  Dar nu despre ea este vorba ci despre o fărâmă din educația Montessori. Între sesiunile de alăptat, cu copilul agățat de mine, am dat, cu totul întâmplător, de anumite principii în ceea ce privește educația copilului, principii ce erau în mare parte pe placul meu.  Pentru cine e familiarizat cu educația Montessori nu cred că are rost să dezvolt foarte mult,  pentru cine nu e, pe scurt,  implicați, pe cât posibil, copilul în tot ceea ce faceți.  Nu îl uitați lângă dumneavoastră cu sacul de jucării,  nu veți avea un copil pregătit pentru viață.  E important să știe lucruri folositoare, cu aplicabilitate,  e important să învețe și să simtă pe pielea proprie, senzații și situații. Am să fac referire prima oară la 100 activități stimulatoare Montessori. Între jocurile clasice cu păpuși, mașini, plastilină,  puzzle sau ce activități mai întreprinde copilul dumneavoastră, puteți încerca  și activități din cartea aceasta,  are o sumedenie de idei de a petrece timp de calitate cu copilul. De la a-l învăța să își aleagă hainele, a concepe un cartonaș prin care să învețe să își închidă șireturile  la activitățile senzoriale,  ai o multitudine de moduri extrem de plăcute prin care să îl ţii ocupat pentru că, se știe bine,  un copil nu va petrece niciodată mult timp cu o jucărie.  Așadar câteva idei din cartea aceasta: sortarea șosetelor de același fel,  apucarea obiectelor mici,  transferul dintr-un recipient în altul,  turnarea apei, pregătirea unei gustări, puzzle, apucarea obiectelor cu penseta, introducerea unor scobitori într-o zaharniță și multe multe altele.  Unele din aceste activități mi-au ținut destul de multă vreme copilul ocupat.  Și de aici mai poți să și improvizezi,  îți mai vin oarece idei de joacă pentru cel mic.  Ideea acestei pedagogii e ca cel mic să învețe prin joc să fie independent, să capete încredere în sine.  Și tot în această carte se face referire la ce ceea ce aș mai vrea să vă aduc la cunoștință, și anume cardurile dicționar. Fiecare pachet are o indicație de vârstă, cel mai potrivit mi se par a fi folosite cam după 1 an și jumătate chiar dacă pe ele stă scris 2+. Sunt utile atât pentru învățarea vocabularului cât și pentru prezentarea unor noțiuni.  Eu cred că am cam 12 pachete,  reprezentând Familii de animale,  Noțiuni abstracte,  Animale domestice,  Anotimpuri,  Umbre, Câini și pisici (astea îi plac cel mai mult) etc.  Sunt utile și mai târziu din punctul meu de vedere, ele fiind bilingve, în română și engleză,  așadar de folos și la învățarea limbii engleze.  Eu le folosesc în mai multe feluri . De pildă când era mai mititel îi dădeam un număr de 3 sau 5 carduri reprezentând obiecte casnice -pensetă, polonic, periuță de dinți, desfăcător de conserve etc- și văzând imaginea îl rugam să îmi aducă din casă obiectul reprezentat pe card. Îi plăcea teribil chestia asta,  cred că ar trebui să o mai fac. Ceva mai târziu am început să îi înșir tot între 3 și 5 carduri și să îi spun de câteva ori denumirea obiectului desenat acolo.  De fapt e o poză a anumitor obiecte.  Am trecut la o etapă următoare și anume denumirea obiectului chiar de către copil,  așa cum știe el, încă fiind mic și nevorbind foarte bine.  Am avut marea surpriză să aflu că știe denumirea unor lucruri pe care le-a văzut numai în cardurile cu pricina,  dovadă că a prins și că a asimilat informația. Nu degeaba Maria Montessori are un material intitulat Mintea absorbantă. Se presupune că copilul învață cele mai multe lucruri în primii 6 ani de viață . Nu intru însă în detalii privind cartea aceasta fiindcă recunosc că doar am răsfoit-o.  După o lectură în amănunt promit că revin cu un rezumat.  Recomand aceste carduri, să nu credeți însă că va petrece ore întregi cu ele, probabil le va abandona când se va plictisi,  important e să i le mai readuceți în vizor printre celelalte activități ale sale . Nu le recomand ca unică activitate, cum eu militez pentru măsură în toate, și joaca cu banalele jucării are farmecul său și ajută deopotrivă la stimularea imaginației.  Vă urez să aveți copii deștepți și buni și frumoși.  Dar stați puțin, de fapt toți copiii sunt așa. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

activitati copii, animale domestice, cardurile montessori, copii, copii destepti, incredere, maria montessori, mintea absorbanta, montessori, puzzle, utile

Cardurile Montessori și 100 de activități stimulatoare Montessori

Ce mai citim și noi copiilor Cardurile Montessori și 100 de activități stimulatoare Montessori Înainte de a fi rămas însărcinată ha...

Lumea lui NU a copilului

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0ngQBldRmgHtP7dmWqXKCMd0lNCLZat_XOKXj9dgMOO0d9v0Sonn3QX0RfQf-ho4HQc5yi1hQHZcnDw9E49UyIaECjilRVpyJK5C9cYwbKGIpXm9P95tBTZwS6UXggIPk3dxo97GZ-0Y/s1600/lumea_lui_nu.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="189" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0ngQBldRmgHtP7dmWqXKCMd0lNCLZat_XOKXj9dgMOO0d9v0Sonn3QX0RfQf-ho4HQc5yi1hQHZcnDw9E49UyIaECjilRVpyJK5C9cYwbKGIpXm9P95tBTZwS6UXggIPk3dxo97GZ-0Y/s320/lumea_lui_nu.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     Pe vremea când am rămas eu însărcinată îmi propusesem să fiu o mamă cool, relaxată, toată numai un zâmbet, aranjată discret, cu nelipsiții cercei cu perlă în urechi, fardată discret când iese cu copilul în cărucior la plimbare. Dar bineînțeles că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Pot spune despre mine absolut orice numai că aș fi relaxată nu pot afirma. Cred, cu tărie de altfel, că singurul meu moment de relaxare e acela în care plec de acasă spre serviciu. Cu oarecare mustrări de conștiință pot spune că plec, uneori, cu plăcere spre locul de muncă, lăsând copilul în grija tatălui sau și a soțului meu. Câteodată mă simt vinovată dar mersul la serviciu a ajuns să mi se pară o joacă, spre deosebire de lucrurile pe care trebuie să le fac acasă. Cine nu are copii, sau îi are suficient de mari încât să fi uitat cum e să ai un copil agățat de tine în permanență, probabil nu mă înțelege. Însă din ceea ce doream să devin eu în perioada mea de graviditate, respectiv genul acela de mama și nevastă Stepford, s-a cam ales praful. Din momentul în care mă trezesc, alături de copil, firește, intru imediat în lumea lui NU. Câteodată nici nu aștept momentul trezirii, încep de noaptea: “Nu te sui în capul meu ca pisicile, te rog”, “nu sări din pat la miezul nopții să te plimbi în jurul patului și să îmi pui telefonul la încărcat”. Nu vorbesc de momentele în care copilul chiar are o nevoie, are febră, îi crește un dințișor sau e bolnav. Şi dacă am o seară relativ liniștită în care nu mă trezesc decât de vreo 5-6 sau 300 ori să îl învelesc sau să îl adun din capul meu sau de la marginea patului ( nu știu prin ce miracol nu a căzut până acum niciodată din pat) vine mai puțin așteptata dimineață în care încep să mă port ca un disc stricat. La fel și copilul. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> - Pui mic, hai să dăm <i>pamperşii</i> jos, te rog. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> -Nuuuu, nuuuu.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> -Bine. Ȋi dăm mai târziu, da?!</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> -Nuuuu, nuuuu. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> -Pui mic, hai să mergem să păpăm , te rog. Vrei să mănânci, da?! </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> -Nuuuu. Vin mami atum topon ( să vină mami acum pe covor)</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Mă duc, că nu am încotro. Şi ăsta e doar începutul zilei, să nu credeți că ne-am oprit aici.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> -Pui mic, hai să ne îmbrăcam să ieșim. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> -NUUUU.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Evident că ne certăm, îmi ia mai mult să îmbrac copilul și să îl fugăresc prin casă decât statul propriu-zis afară. Venim de afară, îl rog să ne spălăm pe mâini, evident că NU vrea. Iar ne certăm. La masa de prânz NU vrea să stea, NU vrea să meargă la somnul de prânz, NU vrea de fapt să facă cam nimic. La un moment dat am senzația că voi face un atac cerebral. NU am voie pentru că e rândul meu să încep seria interminabilului NU. Nu băga mâna în wc, NU te duce să lingi tava în care ținem pantofii cu care venim încălțați de afară, NU îți pune castonul cu mâncare în cap, NU, NU mâncăm în baie pe wc, NU ieșim pe balcon în fundul gol, NU bem berea lui tati și cafeaua, NU umblăm cu telecomenzile, NU aruncăm toată hârtia igienică în wc... și lista poate continua. La sfârșitul zilei nu prea mai pot, aștept cu disperare momentul în care ne băgăm în pat și mă opresc din rostitul acestui nemilos cuvânt. Nici urmă de mama relaxată, cu cerceii discreți de perlă și fardată ușor, că cine știe cu cine se poate întâlni. Nu, mama relaxată a dispărut undeva în lumea lui NU, e o lume întunecată și urâtă din care nu știu exact dacă și când mă mai pot întoarce. Probabil de când am devenit mamă nu mai e cale de întoarcere din lumea lui NU, se vor schimba doar motivele pentru care va fi rostit acest cuvânt, fie de mine, fie de copil, viitor adolescent și adult. Şi să vezi atunci ce mă așteaptă...</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

adult, cool, copii, copil, dimineata, insarcinata, lumea lui nu, mama, mami, realitatea zilei, viitor adolescent

Lumea lui NU a copilului

    Pe vremea când am rămas eu însărcinată îmi propusesem să fiu o mamă cool, relaxată, toată numai un zâmbet, aranjată discre...

Ce mai citim şi noi copiilor

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhftYGV0cF_c7K8jCak2PtRkcA22vSPTfE0PH81K0sJSY87y7rQ2OW6n5zfqncSijJ8e2gAUyy9IL3P9c_zPUgxxI3ABpSLXsJDORr6R9-_3Df8JT_fVtpkM4ihHlkpc8TYu6XLGf9OmCA/s1600/ce_mai_citim_si_noi_copiilor.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="178" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhftYGV0cF_c7K8jCak2PtRkcA22vSPTfE0PH81K0sJSY87y7rQ2OW6n5zfqncSijJ8e2gAUyy9IL3P9c_zPUgxxI3ABpSLXsJDORr6R9-_3Df8JT_fVtpkM4ihHlkpc8TYu6XLGf9OmCA/s320/ce_mai_citim_si_noi_copiilor.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     Spuneam acum ceva vreme că am evitat să îi citesc copilului meu cărți sângeroase, în care mama cea vitregă îi cere vânătorului să îi smulgă inima Albei ca zăpada sau a fetiței asuprite de mama vitregă, obligată să facă curat în casă, fără ca tatăl să aibă vreun cuvânt de spus. Las poveștile astea pentru o perioadă a vieții sale în care va fi ceva mai mărișor. Probabil exagerez însa până și “Capra cu trei iezi” i-am spus-o mai trunchiat. Păi ce vină aveau amărâții ăia de iezi că vine lupul și îi halește dintr-o înghițitură? Nici la Bambi nu am avut așa entuziasm, nu am vrut să îi spun că puiul de căprioară a avut mama asasinată de vânători. Mda, într-adevăr cred că exagerez. Dar mai bine îmi vad eu de scrânteala mea și îi citesc copilului povestioare siropoase pline de tâlc, din care învață că nu trebuie să îi fie frică de întuneric, că tunetul nu face rău nimănui și că iepurașii sunt înnebuniți după morcovi.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     1.Istorioare de alint - Tony Wolf</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Cartea conține 12 povestioare extrem de draguțe în care eroi sunt puii de animale, respectiv o şoricică, un pui de dihor, un pui de liliac mic şi urecheat, o bufnicică, un iepuraș care crede că îşi supără mama fiindcă nu e cel mai rapid din pădure, un pui de urs bucuros tare pentru că poate mânca toată prăjitura (soră-să, ursulica mică nu are dinți) şi așa mai departe. Vă mai las să descoperiți şi singuri farmecul aventurilor micilor pui. Toate poveștile au o parte educativă, sunt extrem de frumos ilustrate, pagina este dintr-un carton gros pentru a nu fi ruptă cu ușurință de un pitic care nu știe să mânuiască paginile unei cărți. Ceea ce e puțin descurajant este prețul extrem de piperat, după cum mi s-a părut mie. Am găsit-o la un chioșc de ziare dintr-un hiper-market şi am plătit pentru ea 49,99 RON. Mi se pare destul de mare prețul doar pentru 12 povești de câte 2 pagini povestea. Probabil am plătit pentru ediţia cartonată şi foarte frumos realizată însă, la cât a fost de frunzărită, e în stare extrem de bună spre deosebire de alte cărticele care şi-au mai dat duhul de atâta răsfoială şi au mai pierdut din pagini. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     2.Ferma –Tony Wolf</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Din aceeași serie este şi Ferma, tot 12 povești, de data aceasta protagoniști fiind puii de animale domestice care celebrează nașterea vițelului. Copilul află sunetele făcute de fiecare animal, locul în care se joacă, beneficiile aduse de fiecare animal de la fermă. A învățat că albinele produc miere, propolis, cel mai bun medicament natural, că un căţel bolnav poate fi vindecat cu lapte cu miere, că motanii sunt furăcioşi şi purcelul ar vrea neapărat să facă o baie. Asta nu prea corespunde realității dar nu vreau să dezamăgesc copilul, lasă-l să creadă că şi porcul vrea să fie curat și să miroasă ca o floare roz. Ȋn ceea ce privește prețul, de data aceasta am fost ceva mai inspirată, nu am mai scos din buzunar 50 lei, ci am luat-o cu 35 RON, de asemenea destul de scumpicică, însă cred că a meritat fiecare bănuț. Din cărțuliile astea cred că am citit de cele mai multe ori, le avem pe ambele pe noptieră, e musai să citim din ambele la culcare, altfel nu prea ne înțelegem şi dacă nu citim cartea roşie sau cartea verde nu prea mai avem pace. Le recomand cu mare caldură, altfel nu m-aş fi apucat să scriu despre ele, până şi mie, ca adult mi s-au părut extrem de frumușele şi dulci. Ceea ce mi-a mai plăcut la aceste cărţi este faptul că se pune accentul pe relația armonioasă dintre părinte şi pui. Indiferent ce face puiul, părintele este lângă el, îl sprijină, nu se supără din cauza micilor prostioare pe care le face şi sper că şi copilul meu, chiar dacă e mic, să vadă că este iubit în ciuda năzbâtiilor pe care le face uneori. Sper să mai spun asta şi când o avea 18 ani. Vă urez lectură placută lângă puii dumneavoastră şi să îi iubiţi la fel de mult ca mama bufniţicii atunci când a aflat că bufniţa mică a spart ceainicul de porţelan primit cadou de la tatăl bufniţoi.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

cadou, carti, carticele, copii, lectura, lectura placuta, povestioare, tony wolf, utile

Ce mai citim şi noi copiilor

    Spuneam acum ceva vreme că am evitat să îi citesc copilului meu cărți sângeroase, în care mama cea vitregă îi cere vânăt...

Ţara nu doarme - continuare

<br /> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8CBhaHB6tYfwvYyYmkyQGzkWk-mmqPUGE5INMbeoiaZpzSTu6YskUjs6BYCyG205M5ikiKoikkGXRdNpif1svWSiWsWfOpmUeR-H9zP_er3OAOiC_jENks7-0PG8gNJTolrzHvL7qLC4/s1600/Piata-Universitatii-mai-1990-Foto-Emanuel-Parvu.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="220" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8CBhaHB6tYfwvYyYmkyQGzkWk-mmqPUGE5INMbeoiaZpzSTu6YskUjs6BYCyG205M5ikiKoikkGXRdNpif1svWSiWsWfOpmUeR-H9zP_er3OAOiC_jENks7-0PG8gNJTolrzHvL7qLC4/s320/Piata-Universitatii-mai-1990-Foto-Emanuel-Parvu.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     În 1990 aveam 12 ani și mergeam în Piața Universității cu părinții mei, ei fiind la vârsta pe care o am eu acum. În fiecare seară, după ce își terminau ei orele de serviciu, veneam în Piața Universității, km zero al democrației, cum era numit atunci, km zero al luptei împotriva lui Ion Iliescu. Deși am aproape 40 ani îmi aduc aminte destul de bine atmosfera din anul acela. Oamenii din piață fuseseră numiți golani, derbedei.... Aveam chiar și un ecuson pe care scria „golăniţă” pe care îl purtam cu mândrie agățat de haină cu un ac de siguranță. Încă știu cântecele lui Vali Sterian și Cristian Paţurcă (ambii decedați din păcate, Dumnezeu să îi ierte), cântate din balconul Facultății de geografie. Și pe urmă domnul Iliescu a chemat minerii. Mama, ați spune probabil că o mamă iresponsabilă, de vreme ce venea cu mine acolo, a fost suficient de inspirată încât să nu mai permită venirea mea în Piața Universității. Bine, nici nu mai venea nimeni de fapt, de frică să nu fie ciomăgiți de mineri pe motiv că arătai ca un intelectual sau că erai un posibil posesor de valută. Și iată că au trecut 27 ani și eu sunt acum la vârsta la care părinții mei mergeau la km zero al democrației și stăteau acolo până în miez de noapte, în ciuda faptului că a doua zi era zi de muncă. Eu nu pot să fac același lucru cu copilul meu, e încă prea mic să învețe concepte ca democrație ,libertate, drepturi umane, conștiință, dreptul la cuvânt.... Dar am văzut, acum în 2017, părinți cu copii mai mărișori care și-au adus copiii la proteste și care își învăță urmașii ce m-au învățat părinții mei acum 27 ani. Nu știu dacă e bine sau nu să expună copii la eventuale atacuri ale unor instigatori dar e alegerea fiecăruia și cred că instinctul matern sau patern își spune cuvântul și în cazul unei situații de genul acela cred că părintele își va proteja copilul. Acum 27 ani, din păcate, nu s-a întâmplat nimic. Dacă nu ar fi venit <i>ultrașii </i>de atunci, respectiv minerii, și ei manipulați de altfel, cred că țara noastră ar fi avut o altă evoluție. Acum, în toiul iernii, la minus multe grade, ar fi dureros să nu se întâmple iar nimic. Fiindcă în cazul ăsta entuziasmul din țara noastră va dispărea complet. Oamenii ăia de pe străzi nu stau de nebuni acolo, stau pentru că ei cred în ceva și e dreptul lor, ca plătitori sau viitori plătitori de taxe, să fie ascultați. Și e dreptul lor, legal și constituțional, să protesteze dacă sunt nemulțumiți. În toate țările din lumea asta s-au rezolvat lucruri când mulțimea a ieșit în stradă, de asta lumea continuă să iasă și un conducător ar trebui să se teamă cel mai tare de vocea poporului. Să fie România mai cu moț și oamenii ăia să fi ieșit de florile mărului? Mi-ar plăcea să cred că nu, că există speranță. Nu mi-aș dori, și ca mine,sute de mii de oameni, să nu fim ascultați când țipam în Piaţă (indiferent din ce oraș) de se aude până în presă străină. Până și ăia condamnă politica românească. Să dea Domnul ca acum, după 27 ani de la Piaţa Universității, să se închidă cercul și să nu ne mai cerem drepturile urlând cu zilele prin piețe. Să ne bucurăm de drepturile nostre de cetățeni,drepturi firești, fără a avea senzația că se săvârșește un abuz împotriva noastră. Tot aud că aceste manifestații sunt orchestrate și oamenii sunt manipulați. Dă-o în mă-sa de treabă, refuz să cred că toți ăia de ieșiră sunt niște tâmpiți fără nici o putere de decizie. Ar fi o jignire la adresa multor români. Că suntem un popor mai.... altfel, nu contest, dar chiar tâmpiți nu suntem. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Așa că... ne vedem duminică.<br /> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> <a href="http://mergem-inainte.blogspot.ro/2017/02/tara-nu-mai-doarme.html">http://mergem-inainte.blogspot.ro/2017/02/tara-nu-mai-doarme.html</a></div>

2017, balcon, constitutional, copii, cristian paturca, drepturile noastre, duminica, entuziasm, intamplari reale, parinti, piata universitatii, popor, realitatea zilei, vali sterian

Ţara nu doarme - continuare

    În 1990 aveam 12 ani și mergeam în Piața Universității cu părinții mei, ei fiind la vârsta pe care o am eu acum. În fiecare seară,...