Inegalitatea dintre sexe

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP64wt_ouENZnoRdD27xWynTVwFwkpNWYOe6EkEkJZUO1Jux7dB0BfaYqrI4_b2Vsf_O-Rvdypz3pWHc2EkNAfXVNxWyxXq6vJ5ox-klG1bicKt0IPmbkzkuMPAjzseRmf_2Ugo35EKoQ/s1600/Inegalitatea+dintre+sexe.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="194" data-original-width="259" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP64wt_ouENZnoRdD27xWynTVwFwkpNWYOe6EkEkJZUO1Jux7dB0BfaYqrI4_b2Vsf_O-Rvdypz3pWHc2EkNAfXVNxWyxXq6vJ5ox-klG1bicKt0IPmbkzkuMPAjzseRmf_2Ugo35EKoQ/s1600/Inegalitatea+dintre+sexe.jpg" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Trăim în secolul 21, este epoca vitezei și a inovațiilor tehnologice, medicale și științifice. Și, cu toate acestea, se pare că nu putem să vedem mai departe de niște clișee, de niște mentalități ce ne-au fost inoculate generații la rând. În 2018 femeile câștigă la fel ca bărbații, dacă nu chiar mai bine, în 2018 femeile muncesc la fel de mult ca bărbații, dacă nu chiar mai mult, în 2018 femeile sunt pilot de avion, femeile sunt mecanici, medici, șoferi, ba femeile sunt mai mult decât atât, sunt mame, amante, iubite, gospodine și angajate. Și tot în 2018 unii bărbați ies cu copiii în parc, unii bărbați vin de la locul de muncă și se apucă sa alcătuiască un meniu pentru întreaga familie, unii bărbați calcă sau pun rufe la uscat. Și, în ciuda faptului că femeile și bărbații fac aceleași lucruri, chiar cu succes, se mai găsesc destui să afirme că un lucru sau altul trebuie făcut numai de femeie. Din păcate situațiile nu sunt singulare. Cunosc o sumedenie de bărbați care afirmă că gătitul este exclusiv treaba femeii. Ba pardon, e dovedit de celebrii cercetători britanici că cei mai buni bucătari sunt bărbații, nicidecum femeile. Tot în același registru se încadrează și bărbații care afirmă că femeile conduc extrem de prost.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Iar ba pardon, că tot niște cercetători au descoperit că femeile sunt mult mai atente la volan și cele mai multe accidente petrecute în trafic se petrec din vina bărbaților, nicidecum a femeilor. Chestia e că încă ne este inoculată ideea că femeia trebuie să aibă doar grija căminului și a copiilor, în timp ce bărbatul este responsabil cu bunăstarea financiară a familiei. Numai că, în 2018, încă moștenim, genetic cred, aceste crezuri, femeile muncesc și ele și aduc acasă venituri mai mult decât consistente. Stau și mă întreb dacă e vreun cromozom responsabil cu pusul rufelor în mașina de spălat și îl găsim pe cromozomul Ț numai în ADN femeii? Creierul femeii e structurat în așa fel încât ea și numai ea poate pune o rufă la uscat sau în coșul de rufe? Sau e o treabă strict de educație și de modul în care sunt crescuți copii? Ah, dacă am născut băiat trebuie să îl las să se joace numai cu mașini și de restul se ocupă mă-sa, că doar un odor are. Mă-sa poate să muncească 10 ore pe zi, să se oprească la cumpărături, să vină acasă, să pună repede la spălat două mașini de rufe, obligatoriu două, chiar spre trei, că trebuie pusă prima oară o mașină cu rufe colorate, ulterior una cu rufe albe și a treia cu sintetice. Am să înțeleg poate faptul că bărbatul nu poate face distincția între sintetic și bumbac, însă refuz să cred că e atât de redus mintal încât să nu facă deosebirea între negru și alb. Tot cromozomul acela Ț al femeii, apropos, cromozomul asta cred că face femeia fantastică, poate să taie o roșie mai bine decât bărbatul? Să mă ierte Dumnezeu dar astea sunt bazaconii. Dragi mame, dragi femei, încetați să vă mai creșteți băieții cu această concepție, că unele lucruri le fac doar femeile. Eronat, femeile sunt egale în drepturi și în atribuții cu bărbații. Lăsând la o parte activitățile ce necesită forța brută, folosirea unei bormașini de mari dimensiuni sau chestii tehnice către care femeile nu prea au înclinație, deși și forța se poate câștiga și aspectele tehnice pot fi dobândite, bărbații pot să facă exact aceleași lucruri pe care le fac femeile și, evident, viceversa.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Creierele femeilor nu sunt atât de deosebite de cele ale bărbaților, sau poate sunt, dar nu fundamental diferite, încât să nu poată amândoi spăla o farfurie, încât să nu poată spăla amândoi copilul la fund, încât să nu poată tăia patru cartofi amândoi, încât să nu poată face curățenie amândoi. De asemenea, dragi femei, mai pasați din treburile voastre partenerilor, nu vă mai împovărați cu mai mult decât puteți duce, doar pentru a vă sacrifica pe altarul unui blat de bucătărie, căci nu a fost încă inventat Oscar-ul pentru femeia bună la toate. Mai aveți timp și grijă și de voi însevă și educați-vă bărbații și copiii în spiritul acesta și poate, cu timpul, aceste mentalități învechite vor deveni istorie.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

barbati, diferite, epoca, femei, fericire, istorie, mame, mentalitati, parteneri, secol, utile

Inegalitatea dintre sexe

    Trăim în secolul 21, este epoca vitezei și a inovațiilor tehnologice, medicale și științifice. Și, cu toate acestea, se pare că nu ...

Vizită cu copilul la Muzeul Național Militar

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEid9iAG8qOGsAxVLecGs607UoCakCWgAlTeiqqJwIxeR1U0RwhDbnHXtdHS6zZ6lxJBXtP0SGJcNZrg5zfhsYXBNwDQV1atdYe3KN5vOEw2rJbn_dgoZoiaLQ6wSbaTlYTfnsQCo65_Xu4/s1600/Vizita_cu_copilul_la_Muzeul_National_Militar.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="536" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEid9iAG8qOGsAxVLecGs607UoCakCWgAlTeiqqJwIxeR1U0RwhDbnHXtdHS6zZ6lxJBXtP0SGJcNZrg5zfhsYXBNwDQV1atdYe3KN5vOEw2rJbn_dgoZoiaLQ6wSbaTlYTfnsQCo65_Xu4/s320/Vizita_cu_copilul_la_Muzeul_National_Militar.jpg" width="178" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Sunt de trei generații în București și sunt o sumedenie de locuri pe care nu le-am văzut încă. Și e rușinos căci unele dintre ele sunt emblematice. Sper să mă mai pun la punct acum, când am copil și e necesar să îi alcătuiesc o bază a educației și să îi formez amintiri. Duminica aceasta a fost rândul Muzeului Național Militar, e situat undeva vis-a-vis de Spitalul militar, pe strada Mircea Vulcănescu, dacă nu mă înșel, cred că e fosta stradă Ștefan Furtună. La ora 9.30 am fost acolo, în mod surprinzător am găsit și loc de parcare chiar în fața muzeului, au câteva locuri de parcare special amenajate pentru vizitatori dar nu e obligatoriu a se merge cu mașina personală, muzeul fiind în apropierea Gării de Nord, un nod important în București, existând o sumedenie de mijloace de transport în comun care vă pot lăsa destul de aproape. Muzeul este deschis pentru vizitare de la ora 9 la ora 17, de miercuri până duminică. Prețul unui bilet de intrare este de 16 RON, 4 RON pentru elevi și studenți, 8 RON pentru pensionari și gratuit pentru copiii preșcolari și anumite categorii, cum ar fi copiii instituționalizați, persoane cu dizabilități, veterani de război. M-am dus cu gândul să îi arăt copilului niște tunuri în mărime naturală și niște vehicule de război și m-am trezit acolo că mi-a fost captat interesul într-o măsură mult mai mare decât m-aș fi așteptat. Copilul are 3 ani, nu e interesat de frânturi de istorie, nu a fost chiar fermecat de aceleași lucruri care mi-au plăcut mie, însă vizita la muzeu a fost un real succes. Muzeul găzduiește mai multe expoziții pe o suprafață extrem de mare, nici nu bănuiam complexitatea lui, deși am trecut prin preajma acestuia de nenumărate ori.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Turul muzeului se începe de la subsol, cu o expoziție de istorie străveche, iar pe măsură ce mergi la etajele superioare, treci prin diferite etape ale istoriei militare și nu numai, existând astfel o expoziție a istoriei veche, medievală, modernă și contemporană. Este un muzeu extrem de bine pus la punct, complex și, în ciuda specificului militar care poate nu e pe placul tuturor, oferă niște informații foarte utile în ceea ce privește evoluția omenirii. Clădirea principală se întinde pe trei etaje, noi am vizitat muzeul în această ordine, începând cu corpul central, ieșind apoi în curtea interioară, punctul de atracție pentru cei mici. Curtea interioară se întinde pe o suprafață de aproximativ 2000 m pătrați, plini efectiv de vehicule blindate și artilerie. Nu am să intru în detalii tehnice în ceea ce privește echipamentul militar, neavând priceperea necesară. Aici i-a plăcut cel mai mult puștiului și datorită faptului că era în aer liber și a putut să mișune pe unde i-a poftit inimioara. Soțului i-a plăcut în pavilionul Aviației și echipamentului aeronautic care, trebuie să recunosc, a fost o reală surpriză, atât din cauza numărului foarte mare de vizitatori cât și din punctul de vedere a celor expuse, uimirea fiind dată de apariția modulului de coborâre a navei spațiale sovietice Soyuz 40. Se pot face poze, poți să arunci un ochi unde vrei, cu condiția să nu pui mâna chiar peste tot.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Ce mi-a plăcut mie? Expoziția de trăsuri. Acolo am fost singuri și domnul care se ocupa de pavilion a fost extrem de drăguț și mi-a istorisit amănunte neobișnuite despre exponate, cele mai multe fiind originale și aparținând Curții Regale din perioada 1866-1947. Am încheiat turul cu o ultimă expoziție, expoziția uniformelor miliare românești și o expoziție a armamentului medieval, modern și contemporan. Cu siguranță aș fi aflat mai multe dacă aș fi avut mai mult răgaz dar copilul se plictisise la un moment dat, promit că am să revin când va fi mai măricel și va percepe altfel lucrurile, căci sunt mult, mult mai multe de văzut decât am apucat să văd. Pentru un tată cu un copil de peste 10 ani cred că este excursia perfectă, nu se vor plictisi ore bune. Recomand cu căldură, dacă aveți o zi liberă, mergeți la acest muzeu, nu veți regreta.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

copilul, detalii tehnice, echipament aeronautic, expozitie, generatii, istorie, muzeul militar, rusinos, tata, trei generatii, utile, zi libera

Vizită cu copilul la Muzeul Național Militar

    Sunt de trei generații în București și sunt o sumedenie de locuri pe care nu le-am văzut încă. Și e rușinos căci unele dintre ele s...

Buletin de Cărtureşti

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWZ1YT9kPfsNrxVfLfGYpnUaLQ7I1CRSdhv2_wlL3dDJU0vOcP9ptPuOmrebQIYG4No68LBIMY4hveDXDk08Rj_sYDDtTr6ZgMzny6e_oNfV46PkweCalFpxpREvZQ-Bu8lzDTr5gIpiw/s1600/Buletin_de_Carturesti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWZ1YT9kPfsNrxVfLfGYpnUaLQ7I1CRSdhv2_wlL3dDJU0vOcP9ptPuOmrebQIYG4No68LBIMY4hveDXDk08Rj_sYDDtTr6ZgMzny6e_oNfV46PkweCalFpxpREvZQ-Bu8lzDTr5gIpiw/s400/Buletin_de_Carturesti.jpg" width="400" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Duminică dimineață pe la ora 9 am fugit de acasă cu gândul să beau o cafea în Centrul vechi fiindcă detest aglomerația de vineri și sâmbătă noaptea, preferând orele liniștite ale dimineții de duminică când marea majoritate a cafenelelor sunt închise. Pentru mine a merge la o cafea de una singură e un adevărat lux, nu îmi permite copiluţul să am asemenea răsfățuri. La cafea nu m-am mai oprit însă am făcut un scurt popas la biserica Sfântul Anton, cea din Centrul vechi, din spatele restaurantului Hanul lui Manuc. Biserica aceasta e cel mai bun exemplu că poţi fi turist şi în ţara ta şi sunt o sumedenie de lucuri încântătoare pe care le poţi vizita şi aici, fără a plăti decât, poate, o călătorie cu un mijloc de transport. Pe urmă am luat-o uşor la pas pe străzile pietruite ale Centrului vechi, cu ţintă clară librăria Cărtureşti. Ca să mă duc acolo trebuie să fiu singură, nicidecum cu copil pentru care acest edificiu e ca o cutie de bomboane enormă.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Nefiind comercializate numai cărţi ci şi fel de fel de accesorii de citit, culinare, căni şi fel de fel de lucruri frumos mirositoare şi colorate, efectiv nu se poate abţine să nu le atingă, să le pipăie, să şi le însuşească. Numai că pe mine mă enervează cumplit statul acesta cu ochii pe el, de frică să nu strice, să rupă sau cine ştie ce bazaconii i-ar da lui prin cap să facă. Aşadar dacă aveţi intenţia să veniţi aici cu copii mai mici de 4-5 ani e bine să vă gândiţi de două ori. Librăria Cărtureşti este situată, cum am spus, în Centrul vechi, chiar pe Lipscani, deschisă într-o clădire monument ce a aparţinut familiei de bancheri Chrissoveloni. Este de departe cea mai frumoasă librărie pe care am văzut-o, pe o întindere de 1000 m pătraţi şi pe 6 nivele. Nu ai cum să intri aici şi să pleci în 5 minute, pur şi simplu eşti vrăjit din momentul în care ai deschis uşile de sticlă. Chiar dacă nu vei cumpăra nimic tot vei avea multe minute în care îţi vei bucura sufletul şi ochii. Găseşti absolut tot ceea ce te-ar putea interesa, de la cărţi de gastronomie până la istorie, ficţiune, biografii, beletristică, evident, cărţi în limbi străine. Subsolul clădirii e dedicat universului multimedia, toţi puştii care vin aici se duc glonţ la subsol, muzică, cd-uri, dvd-uri, tot soiul de gadget-uri. Am văzut aici lucruri de care nici măcar nu aş fi bănuit că există. Adevărul e că la subsol nu fac prea mulţi purici niciodată, îmi îndrept interesul asupra noutăţilor editoriale şi a tuturor accesorilor ce se află acolo. La Cărtureşti am văzut cele mai fine şi mai frumoase căni din lume, am văzut cele mai trăznite accesorii de bucătărie, ca de exemplu un cuţit de pizza în forma unei biciclete sau un suport de chei ce imita un radio, cele mai cool sacoşe de bumbac, semne de carte, etui-uri de ochelari, suport de farfurii cu picturi celebre.</div> <br /> <script async src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <ins class="adsbygoogle" style="display:block; text-align:center;" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-slot="7968365181"></ins> <script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Dar, există un dar, ca de fiecare dată când totul pare prea frumos să fie adevărat. Şi dar-ul acesta e reprezentat aici de costul destul de ridicat al produselor. În ceea ce priveşte costul cărţilor cu siguranţă le veţi găsi mult mai ieftin în mediul online. Cu toate acestea nu m-am abţinut să nu plec cu 4 cărţi de acolo, două dintre ele achiziţionate cu o reducere din partea librăriei, în cazul în care eşti posesor de card de fidelitate, aşa-zisul buletin de Cărtureşti. Cu cardul acesta beneficiezi de anumite oferte care cred că se schimbă săptămânal. La casa de marcat poţi să îţi însușești nişte semne de carte extrem de simpatice, cu nişte mesaje haioase, nu m-am putut abţine să nu cotrobăi, sunt oferite gratuit din partea librăriei. Într-o zi călduroasă de vară când te topești pe picioare poţi intra liniştit aici la răcoare, să răsfoieşti o carte frumos mirositoare, căci cărţile noi au ele mirosul lor specific, iarna îţi poţi încălzi mâinile degerate cu un ceai cald fiindcă ultimul nivel găzduiește şi un bistrou. Felicit din toată inima părinţii acestui proiect, librăria reprezintă un mod minunat de petrecere a timpului.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

carti, centrul vechi, costul cartilor, fictiune, gastronomie, istorie, libraria carturesti, mesaje haioase, parintii, sfantul anton

Buletin de Cărtureşti

    Duminică dimineață pe la ora 9 am fugit de acasă cu gândul să beau o cafea în Centrul vechi fiindcă detest aglomerația de vineri și...

Ce mai citim şi noi - Neagu Djuvara

<div style="text-align: center;"> NEAGU DJUVARA- ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRomH1_0e8-XTKE5AbCrekDO_wedpGMC5u3ya4tN2lh6kchMjnV1Nod8UwXX9qneoqu30pWg3Er49xWlNmX3iDwlOyOzPlLVe-cHaKiEOFP6HmP_9LIwyDSMxn84K-Q01PJznW4NtTHx0/s1600/intre-orient-si-occident-editie-ilustrata.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRomH1_0e8-XTKE5AbCrekDO_wedpGMC5u3ya4tN2lh6kchMjnV1Nod8UwXX9qneoqu30pWg3Er49xWlNmX3iDwlOyOzPlLVe-cHaKiEOFP6HmP_9LIwyDSMxn84K-Q01PJznW4NtTHx0/s320/intre-orient-si-occident-editie-ilustrata.jpg" width="227" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     Pentru că militez pentru lectură ori de câte ori pot m-am gândit să inaugurez o serie de articole sub titlul Ce mai citim și noi. Azi e rândul cărților pentru adulți (intenționez să vă prezint și cărți pentru piticoţi). Nu, nu cărți din acelea pentru adulți. Am vrut să spun cărți pentru oameni mari. Fiindcă Mos Crăciun există (evident că există) şi fiindcă am fost cuminte m-am trezit în ghete cu “Între Orient și Occident” a lui Neagu Djuvara. Tare mult m-am bucurat, o pândeam de multicel, nu m-am îndurat să dau atâta bănet pe ea. Preț de piață: 70 RON, găsită pe internet cu 40 RON după o reducere aplicată, binișor aș spune eu, cu diferența de 30 RON fie îți mai iei o carte, fie iei altceva. Cartea este minunată, mă bucur că am reușit să o achiziționez (da, eu sunt propriul meu Moș Crăciun). Este o ediție ilustrată, minunat ilustrată aș putea spune, m-am bucurat să văd costume din epoca fanariotă, obiecte de uz casnic, hărți vechi, împărțirea teritoriilor de la 1700. Şi cel mai tare m-am bucurat să văd că noi, românii avem aceleași metehne de sute de ani, că suntem la fel de snobi ca la 1800 și că șefii de stat ne sunt aleși în același fel ca la 1700-1800. Ȋn ciuda faptului că este o carte de istorie e relativ ușor de citit, e o lectură plăcută, doar că trebuie citită în liniștea casei, nicidecum în metrou, pentru că e necesară şi consultarea indexului de la sfârșitul cărții, lucru care nu e tocmai ușor de făcut în mijloacele de transport. Istoria lui Neagu Djuvara explică, pe înțelesul tuturor, asimilarea noastră de către imperiul otoman, asimilare culturală, evident, adoptarea de obiceiuri și straie turcești, făcând o trecere spre etapa occidentalizării noastre. E un mod plăcut de a afla cum se mobilau casele atât în perioada fanariotă cât şi în cea modernă, trecerea de la caftan la fracul european, ușurința femeilor de a-şi schimba garderoba cu influențe turcești cu cele de ultimă modă aduse din Europa. E interesant de aflat situația țăranilor din Muntenia şi Moldova, a țiganilor şi, evident, a boierilor români. O recomand tuturor celor care vor să afle o fărâmă din viața românilor de altădată, o recomand în primul rând ca o lectură altfel decât plicticoasele manuale de istorie (cel puțin pentru mine). Știu că însuși autorul ar fi declarat că a scris cartea pentru occidental, pentru a afla aceștia ceva din istoria şi obiceiurile noastre. Nu ştiu în ce măsură occidentalul obișnuit e interesat de istoria românilor de la 1800 însă românul cu o brumă de cultură cred că ar trebui să știe aceste detalii. Şi, de ce nu, şi cei ce nu gustă în mod special cărțile de istorie ar putea să citească câte ceva din obiceiurile noastre de acum 200-300 ani. Nu pot spune că e o carte pe care nu o vei lăsa din mână, cu siguranță nu e genul de roman fluviu după care e musai să se facă ecranizare, însă e extrem de plăcută, în mod clar educativă şi interesantă. Şi dacă vi s-ar părea, la un moment dat, prea greoaie, puteți lua oricând o pauză şi să citiți altceva până vă veţi hotărî să intrați iar în viețile românilor de acum 200 ani. Şi pentru că lucrurile sunt făcute să se întâmple şi toate au rostul lor pe lume, întâmplarea a făcut să fiu câștigătoarea unor invitații oferite de către Muzeul Municipiului București, valabile pentru Casa Filipescu-Cesianu, muzeu ce găzduiește o expoziție intitulată Muzeul vârstelor. Biletul de intrare e 5 RON, deci e accesibil pentru multă lume. Şi la Muzeul vârstelor am avut plăcerea să descopăr chiar un interviu filmat cu Neagu Djuvara şi am găsit mobilier din perioada următoare epocii fanariote, picturi ale domnitorilor, obiecte vestimentare şi bijuterii din perioada domniilor fanariote. A fost o adevărată încântare să văd ilic mic de copil, paftale şi cercei, lucruri pe care nu ai ocazia să le vezi şi din care să “guşti” la orice pas. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Recomand așadar cu căldură atât lectura acestei minunate cărți cât şi vizitarea expoziției mai sus amintite, cu speranța că veți intra, măcar pentru o perioadă scurtă, într-o altă lume, ca purtat de o mașină a timpului.</div>

carte, carti, de citit, Europa, imperiul otoman, intre orient si occident, istorie, lectura, mijloace de transport, moldova, mos craciun, muntenia, neagu djuvara, perioada fanariota, recomand, utile

Ce mai citim şi noi - Neagu Djuvara

NEAGU DJUVARA- ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT     Pentru că militez pentru lectură ori de câte ori pot m-am gândit să inaugurez o serie de...

Acum 407 ani !

<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="FR-BE">    Acum 407 de ani (25 august 1609), <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galilei" target="_blank">Galileo Galilei</a> construieste primul sau telescop terestru cu refractie. <o:p></o:p></span></div> <table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody> <tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi49Aa486yIQk543GHP-oeeOz3atch3rhXd8TGNlSSy7AJ-xhVWE9sscnvM2LepUYa_ipb7vda2BXilMTPcYWayhSDhYDyq6Q3TOOgX0e_zkeqXI3nceesGn5d902L9ysc0iv6E_uL54Dg/s1600/800px-Galileo_Donato.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="237" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi49Aa486yIQk543GHP-oeeOz3atch3rhXd8TGNlSSy7AJ-xhVWE9sscnvM2LepUYa_ipb7vda2BXilMTPcYWayhSDhYDyq6Q3TOOgX0e_zkeqXI3nceesGn5d902L9ysc0iv6E_uL54Dg/s320/800px-Galileo_Donato.jpg" width="320" /></a></td></tr> <tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div style="font-size: medium; text-align: start;"> </div> <div style="text-align: center;"> Pictură din secolul al XIX-lea reprezentând pe <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galilei" title="Galileo Galilei"><span style="color: windowtext; text-decoration: none;">Galileo Galilei</span></a> prezentând telescopul său lui Leonardo Donato în 1609.</div> <span lang="FR-BE"></span><br /> <div style="text-align: center;"> <span lang="FR-BE"><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/25_august" target="_blank">Sursa</a> : https://ro.wikipedia.org/wiki/25_august</span></div> <span lang="FR-BE"> </span></td></tr> </tbody></table> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">     Galileo Galilei (1564 – 1642), care “…a fost responsabil pentru nasterea stiintei moderne” asa cum spunea <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Stephen_Hawking" target="_blank">Stephen Hawkins</a> si  denumit de multi cercetatori “parintele fizicii moderne”, “parintele stiintei”, “parintele astronomiei observationale moderne”, a jucat un rol important in imbunatatirea observatiilor astronomice.</div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <br /></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <br /></div> <table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody> <tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicniyIt1U2V2Gxq6TwOansoAcbt-M1ySYT7uh_tPtOKG7bSDKbybwqSBT8n_dQaCyUB8TDEx-OmNsZL_f5fNAOv8H9lrgQFnrexMGPmmM8hJN9eMHfx9738SNCP69C4JBTrLAQB7CenRY/s1600/AAAAgalileo_telescope.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicniyIt1U2V2Gxq6TwOansoAcbt-M1ySYT7uh_tPtOKG7bSDKbybwqSBT8n_dQaCyUB8TDEx-OmNsZL_f5fNAOv8H9lrgQFnrexMGPmmM8hJN9eMHfx9738SNCP69C4JBTrLAQB7CenRY/s320/AAAAgalileo_telescope.jpg" width="228" /></a></td></tr> <tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-size: small; text-align: start;"><a href="http://galileotelescope.org/" target="_blank">Sursa</a>: </span><a href="http://galileotelescope.org/" style="font-size: medium; text-align: start;">http://galileotelescope.org/</a></td></tr> </tbody></table> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="FR-BE">    Noul instrument marea doar de cateva  ori  fiind util in descoperirea Universului si realizand de fapt ca acesta contine mai mult decat ceea ce se observa cu ochiul liber. Cu trecerea timpului, Galileo Galilei a reusit sa-si  imbunatateasca inventia, trecand de pragul stelelor si a fazelor lunii, ajungand la un factor de marire de 10 dar cu o viziune destul de restransa.<o:p></o:p></span></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="FR-BE"><br /></span></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="FR-BE"><br /></span></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="FR-BE">Mai multe informatii <a href="http://www.universetoday.com/15763/galileos-telescope/" target="_blank">aici </a>: http://www.universetoday.com/15763/galileos-telescope/.<o:p></o:p></span></div> <br /> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <br /></div>

descopera, Galileo Galilei, instrument, istorie, parintele astronomiei, parintele fizicii, parintele stiintei, stiinta, telescop, Univers

Acum 407 ani !

    Acum 407 de ani (25 august 1609), Galileo Galilei construieste primul sau telescop terestru cu refractie. Pictură din secolul al...

A fost odata un teritoriu al regatelor, acum …

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDeolKSos1wRvfs3ngQB-vvfTIZ7yjm6y_kgxUs1vlHDR41vvcK4EJbpOQg6v274Ck7fruIBWXLf0jmW6Y_vahXfWugpsFkl2_gky7Qi0TvwdjJDweiSGPfyZO4Mvvxj8hbJtxyPoYxehO/s1600/Flag_of_North_Korea.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="160" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDeolKSos1wRvfs3ngQB-vvfTIZ7yjm6y_kgxUs1vlHDR41vvcK4EJbpOQg6v274Ck7fruIBWXLf0jmW6Y_vahXfWugpsFkl2_gky7Qi0TvwdjJDweiSGPfyZO4Mvvxj8hbJtxyPoYxehO/s320/Flag_of_North_Korea.svg.png" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;"> </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Mereu am fost curioasă despre ce se întamplă in spatele graniţelor statului Coreea de Nord (RPDC oficial) drept urmare mi-am cumpărat toate carţile editate sau reeditate în ultima vreme (respectiv ultimii 10 ani), carţi, pe care le-am citit din scoarţă in scoarţă. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Am urmărit cu un deosebit interes toate ştirile despre Coreea de Nord şi am vizionat toate documentarele din spaţiul public. Am reuşit să discut cu câteva persoane care ştiu mult mai multă istorie decât mine, persoane care au intrat în contact direct cu nordcoreeni care au reuşit să evadeze din cel mai mare si mai insalubru lagăr al secolului XXI. Pentru cineva care nu a fost nici macar o clipa urmărit, spionat si căruia nimeni niciodată nu i-a impus o anumită ţinuta sau o anumită exprimare a sentimentelor, pot spune ca am digerat foarte greu anumite informaţii si situaţii. Am avut nevoie de foarte mult timp sa inţeleg de ce oamenii se lasă condusi de alţi oameni si nu riposteză pentru nimic in lume (spre surprinderea mea nici măcar pentru propria familie). In schimb am înţeles că ceea ce părea o poveste trista, dar, doar o poveste în romanul O mie nouă sute optzeci și patru scris de <a href="https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=6&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiKo7ujh7XOAhWDFJoKHSfXAIYQFggtMAU&url=http%3A%2F%2Fwww.biography.com%2Fpeople%2Fgeorge-orwell-9429833&usg=AFQjCNE6izvGbX6tbFjwdLapWIPFOi1Mbg&sig2=3Kopf-OwZA1dipGnI3uuqA">George Orwell</a> se întamplă în Coreea de Nord. Mai mult, majoritaetea oamenilor cred că ceea ce traiesc este firescul iar cei care reuşesc să fuga din acest lagar trăiesc o drama mai mare decât dacă ar ramâne in ţara natală. Aceştia se intersecteză de cele mai multe ori cu persoane răuvoitoare care urmăresc profitul personal, aceste persoane cunosc cât sunt de neştiutori şi necunoscători nordcoreeni si reuşesc extraordinar de uşor să-i abata de planul lor. De vina este pur şi simpul Dictatura ereditara cunscută sub numele de Invaţaturile Juche. Acest tip de dictatură a inlocuit dictatura si Ideologia marxistă permitând unei structuri să faca absolut tot ce doreşte, cu paşi mici prin instaurarea fricii şi prin subminarea oricarei dorinţe, de fapt singurul lucru pe ai voie să ţi-l doresti este bunastarea Liderului. Liderul este in tot si în toate, Pamântul însuşi se învarte in jurul Liderului suprem, el este unic iar în timp... toţi locuitorii Coreei de Nord vor crede că este Buddha în persoană, doar daca la un moment dat renaşte speranţa. Acestă speranţa cu siguranţa se doveşte a fi tot Liderul. Vorbesc aici despre religia Budistă, pentru că spre deosebire de alte religii si culte această religie a avut un rol important recunoscut în istoria scrisă şi spusă a Coreei şi mai mult, pentru a lasa o falsă impresie că statul acceptă libertatea religioasa această religie este si finanţata uneori, chiar daca în Coreea de Nord majoritatea locuitorilor nu simpatizeza cu nicio religie. Locuitorii Coreei de Nord ştiu că Liderul este mulţumit atâta timp cât ei nu se abat de la drumul trasat înainte de a se naşte. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0USsbLaGqZAoWS9yg0stUI8sfYng1S3gXEUWaqNXgUnIWv-xdfGdWqH3tLncdw8FWNDKdutwgQAApw5FytUeaRw3Iv7_dQ9uIs6bSQxX3C-HHuCl-BSsL_ryUTNyEoFBKW3sq4_LlzgnE/s1600/Emblem_of_North_Korea.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0USsbLaGqZAoWS9yg0stUI8sfYng1S3gXEUWaqNXgUnIWv-xdfGdWqH3tLncdw8FWNDKdutwgQAApw5FytUeaRw3Iv7_dQ9uIs6bSQxX3C-HHuCl-BSsL_ryUTNyEoFBKW3sq4_LlzgnE/s320/Emblem_of_North_Korea.svg.png" width="272" /></a></div> <div style="text-align: justify;"> </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Exista la un moment dat o lege scrisă care spunea că tinerii se pot casatorii la varste de 30 de ani barbaţii si 28 de ani femeile. In anul 1990 această interdicţie a fost ridicată dar populaţia obişnuită cu restricţiile nu acceptă aceasta schimbare si nu priveşte cu ochi buni o casatorie timpurie. Există o relatare dintr-un ziar nordcoreean ““patria şi naţiunea speră şi cred că tinerii vor păstra frumoasa tradiţie de a se căsători doar după ce vor fi făcut destule pentru ţară şi popor”. Inchei cu acest citat pentru ca vreau ca fiecare să se gandescă ce s-ar fi întamplat în România daca sistemul comunist nu era înlăturat iar individul nu putea alege nici macar vârsta cand poate să-şi intemeieze o familie, fiind cunoscut că familia stă la baza societatii.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Atât pentru acum! Călatoria in „teritoriul regatelor” continuă....</div>

Coreea, Coreea de nord, dictatura, doctrina, istorie, Juche, regate, rpdc, stema

A fost odata un teritoriu al regatelor, acum …

    Mereu am fost curioasă despre ce se întamplă in spatele graniţelor statului Coreea de Nord (RPDC oficial) drept urmare mi-am cump...

Prima Dacie asamblata in Romania

<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <br /></div> <table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody> <tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijfly9HvIb5fHdCpxdQW9GZgHjk2Ip0xJUSGdMYQVuzH8dVOC8rLTGRSYowG3hBa2r2YE-q7xVdeJyFUDt3pMuFyM2S9RBHH8Wfq8a0Xzm3KNNeleFZlvZcnwYxR5ffFcR3NSvDy4b5cU/s1600/istoric.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="91" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijfly9HvIb5fHdCpxdQW9GZgHjk2Ip0xJUSGdMYQVuzH8dVOC8rLTGRSYowG3hBa2r2YE-q7xVdeJyFUDt3pMuFyM2S9RBHH8Wfq8a0Xzm3KNNeleFZlvZcnwYxR5ffFcR3NSvDy4b5cU/s400/istoric.jpg" width="400" /></a></td></tr> <tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><a class="_ZR irc_hol i3724" data-href="http://1100club.ro/istoric.html" data-noload="" data-ved="0ahUKEwihh5zL_c_OAhWEMBoKHbh7B-gQjB0IBg" href="https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwihh5zL_c_OAhWEMBoKHbh7B-gQjB0IBg&url=http%3A%2F%2F1100club.ro%2Fistoric.html&psig=AFQjCNHZRVfl_Z4WXgBIDClQfaGBaA5SMQ&ust=1471782046853551" jsaction="mousedown:irc.rl;keydown:irc.rlk" style="background-color: #f1f1f1; color: #d6d6d6; cursor: pointer; font-family: arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 16px; outline: none; text-align: start;" tabindex="0" target="_blank"><span class="irc_ho" dir="ltr" style="margin-right: -2px; overflow: hidden; padding-right: 2px; text-overflow: ellipsis; unicode-bidi: isolate;">1100club.ro</span></a></td></tr> </tbody></table> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <br /></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> Astazi se implinesc 48 de ani de la iesirea pe portile fabricii de automobile Dacia SA, a primului model  Dacia 1100.</div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="RO">La data de 3 august 1968 s-a produs prima masina Dacia 1100 care a fost daruita familiei </span>Ceausescu, iar la data de 20 august 1968 s-a inceput productia in serie.</div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="RO"><br /></span></div> <table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody> <tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr_2F4skXeeTfojX_EzehTiMglO8mAH2JePda77felkKsU3foS9w5wzUwKqrWbux78Nq7Y1Ccofa3jWZKbtDkwFFtO6l_nitfDHgSct4pf2iBnc-fNk4xPNxsRbPWh_OcuSveGaQZeu6s/s1600/800px-Nicolae_Ceausescu_driving_the_first_Dacia_car.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="275" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr_2F4skXeeTfojX_EzehTiMglO8mAH2JePda77felkKsU3foS9w5wzUwKqrWbux78Nq7Y1Ccofa3jWZKbtDkwFFtO6l_nitfDHgSct4pf2iBnc-fNk4xPNxsRbPWh_OcuSveGaQZeu6s/s320/800px-Nicolae_Ceausescu_driving_the_first_Dacia_car.jpg" width="320" /></a></td></tr> <tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /> <span style="font-size: small; text-align: start;">Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_1100</span></td></tr> </tbody></table> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> La acel moment Renault a castigat licitatia organizata, iar conform contractului, acestia funizau piesele din Franta, urmand a fi asamblate la uzina Dacia din Romania.</div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="RO">Dacia 1100 era copia fidela a unui Renault 8 (un model ce facea furori in intreaga Europa),  cu tractiune si motor pe spate, cu motor de 46 cp si o viteza maxima de 130 km/h.<o:p></o:p></span></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="RO">Modelul Dacia 1100 s-a vandut in 37.546 de exemplare si  s-a fabricat ca model intermediar intre 1968-1971. <o:p></o:p></span></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <br /></div> <table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody> <tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSiyfs_NE8-29VLkdqQrU8Ra3NXiEMJQBjHf-N4Gkri6rlBBaevAqdv5kLQixiFs_JhG0wf3oKQKrPmdy0A0SzH2wA3d9JAEQE5wcPHh0sd-M4cI-3n5afY35hY9eLaKgayEMaZ-xG7Pk/s1600/d1100-300x225.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSiyfs_NE8-29VLkdqQrU8Ra3NXiEMJQBjHf-N4Gkri6rlBBaevAqdv5kLQixiFs_JhG0wf3oKQKrPmdy0A0SzH2wA3d9JAEQE5wcPHh0sd-M4cI-3n5afY35hY9eLaKgayEMaZ-xG7Pk/s1600/d1100-300x225.jpg" /></a></td></tr> <tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-size: small; text-align: start;">Sursa: http://daciaclasic.ro/istoric-3/</span></td></tr> </tbody></table> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <br /></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <br /></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="RO">Pentru competitii si Ministerul de Interne „Automobile Pitesti”  a produs in paralel, sub 100 de bucati, cu motor mai puternic (1360 cmc), doua faruri si stopuri cu marginea cromata,  modelul Dacia 1100S. <o:p></o:p></span></div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <span lang="RO">Dupa expirarea contractului cu Renault, in 1978, s-a inceput fabricarea modelului Dacia 1300, model conceput si fabricat in totalitate in Romania si de romani.<o:p></o:p></span><br /> <span lang="RO"><br /></span> <span lang="RO">Mai multe informatii aici: <a href="http://adevarul.ro/cultura/istorie/aselenizarea-colibasi-comparat-ceausescu-cucerirea-lunii-dacia-1100-1_5218c7b9c7b855ff560c767f/index.html">http://adevarul.ro/cultura/istorie/aselenizarea-colibasi-comparat-ceausescu-cucerirea-lunii-dacia-1100-1_5218c7b9c7b855ff560c767f/index.html</a>.</span><br /> <span lang="RO"><br /></span></div> <div class="MsoNormal"> </div> <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <br /></div>

automobil, Dacia 1100, istorie, Renault

Prima Dacie asamblata in Romania

1100club.ro Astazi se implinesc 48 de ani de la iesirea pe portile fabricii de automobile Dacia SA, a primului model  Dacia 1100. ...