Ce mai citim şi noi - Neagu Djuvara

NEAGU DJUVARA- ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT

    Pentru că militez pentru lectură ori de câte ori pot m-am gândit să inaugurez o serie de articole sub titlul Ce mai citim și noi. Azi e rândul cărților pentru adulți (intenționez să vă prezint și cărți pentru piticoţi). Nu, nu cărți din acelea pentru adulți. Am vrut să spun cărți pentru oameni mari. Fiindcă Mos Crăciun există (evident că există) şi fiindcă am fost cuminte m-am trezit în ghete cu “Între Orient și Occident” a lui Neagu Djuvara. Tare mult m-am bucurat, o pândeam de multicel, nu m-am îndurat să dau atâta bănet pe ea. Preț de piață: 70 RON, găsită pe internet cu 40 RON după o reducere aplicată, binișor aș spune eu, cu diferența de 30 RON fie îți mai iei o carte, fie iei altceva. Cartea este minunată, mă bucur că am reușit să o achiziționez (da, eu sunt propriul meu Moș Crăciun). Este o ediție ilustrată, minunat ilustrată aș putea spune, m-am bucurat să văd costume din epoca fanariotă, obiecte de uz casnic, hărți vechi, împărțirea teritoriilor de la 1700. Şi cel mai tare m-am bucurat să văd că noi, românii avem aceleași metehne de sute de ani, că suntem la fel de snobi ca la 1800 și că șefii de stat ne sunt aleși în același fel ca la 1700-1800. Ȋn ciuda faptului că este o carte de istorie e relativ ușor de citit, e o lectură plăcută, doar că trebuie citită în liniștea casei, nicidecum în metrou, pentru că e necesară şi consultarea indexului de la sfârșitul cărții, lucru care nu e tocmai ușor de făcut în mijloacele de transport. Istoria lui Neagu Djuvara explică, pe înțelesul tuturor, asimilarea noastră de către imperiul otoman, asimilare culturală, evident, adoptarea de obiceiuri și straie turcești, făcând o trecere spre etapa occidentalizării noastre. E un mod plăcut de a afla cum se mobilau casele atât în perioada fanariotă cât şi în cea modernă, trecerea de la caftan la fracul european, ușurința femeilor de a-şi schimba garderoba cu influențe turcești cu cele de ultimă modă aduse din Europa. E interesant de aflat situația țăranilor din Muntenia şi Moldova, a țiganilor şi, evident, a boierilor români. O recomand tuturor celor care vor să afle o fărâmă din viața românilor de altădată, o recomand în primul rând ca o lectură altfel decât plicticoasele manuale de istorie (cel puțin pentru mine). Știu că însuși autorul ar fi declarat că a scris cartea pentru occidental, pentru a afla aceștia ceva din istoria şi obiceiurile noastre. Nu ştiu în ce măsură occidentalul obișnuit e interesat de istoria românilor de la 1800 însă românul cu o brumă de cultură cred că ar trebui să știe aceste detalii. Şi, de ce nu, şi cei ce nu gustă în mod special cărțile de istorie ar putea să citească câte ceva din obiceiurile noastre de acum 200-300 ani. Nu pot spune că e o carte pe care nu o vei lăsa din mână, cu siguranță nu e genul de roman fluviu după care e musai să se facă ecranizare, însă e extrem de plăcută, în mod clar educativă şi interesantă. Şi dacă vi s-ar părea, la un moment dat, prea greoaie, puteți lua oricând o pauză şi să citiți altceva până vă veţi hotărî să intrați iar în viețile românilor de acum 200 ani. Şi pentru că lucrurile sunt făcute să se întâmple şi toate au rostul lor pe lume, întâmplarea a făcut să fiu câștigătoarea unor invitații oferite de către Muzeul Municipiului București, valabile pentru Casa Filipescu-Cesianu, muzeu ce găzduiește o expoziție intitulată Muzeul vârstelor. Biletul de intrare e 5 RON, deci e accesibil pentru multă lume. Şi la Muzeul vârstelor am avut plăcerea să descopăr chiar un interviu filmat cu Neagu Djuvara şi am găsit mobilier din perioada următoare epocii fanariote, picturi ale domnitorilor, obiecte vestimentare şi bijuterii din perioada domniilor fanariote. A fost o adevărată încântare să văd ilic mic de copil, paftale şi cercei, lucruri pe care nu ai ocazia să le vezi şi din care să “guşti” la orice pas. 

    Recomand așadar cu căldură atât lectura acestei minunate cărți cât şi vizitarea expoziției mai sus amintite, cu speranța că veți intra, măcar pentru o perioadă scurtă, într-o altă lume, ca purtat de o mașină a timpului.