Spania sau cum este să vorbeşti în limba româna la peste 2,000 de km

    Spania este fără discuții locul în care românii se simt cel mai bine. Spania este făcută pentru români. Aceștia sunt peste tot în comunități deschise și altor români. Oriunde am stat și oriunde am călătorit, pe continent sau în insulele Canare, am întâlnit români fericiți care mi-au spus că Spania devine o nouă Românie. Am aflat că au școli și grădinițe cu predare în limba româna, că merg la biserici unde slujbele sunt ținute în limba româna, că au restaurante și magazine cu produse românești și cel mai important că sunt respectați. Din aceste motive comunitatea românilor din Spania este în creștere. Ca o ciudățenie, mulți români mi-au spus că deja au al doilea sau al treilea copil, lucru pe care în România nu l-ar fi făcut. Romanii se simt bine și trăiesc frumos în Spania. Automat și călătoriile mele au fost minunate. Am încercat în Spania să înțeleg de ce s-au acomodat atât de bine acolo compatrioții mei și am aflat. Spania m-a cucerit cu oamenii ei, cu mâncarea ei dar și cu calitatea timpului liber petrecut acolo. În Spania, ca și în alte țări, am călătorit de mai multe ori tocmai pentru că m-am simțit minunat și pentru că mereu mi-a rămas ceva de vizitat într-o călătorie viitoare. În fiecare loc în care am fost m-am îndrăgostit de câte ceva. Nu a fost excursie în care să fiu nemulțumită de ceva, absolut totul a fost așa cum trebuie să fie. În fiecare zonă a Spaniei vizitată pană acum am observat oameni care petrec în gura mare, se ceartă în gura mare. I-am văzut pe spanioli cum acceptă orice categorie socială. Încearcă să integreze în societate prin programe finanțate de stat orice persoană care are nevoie de integrare, iar aici ma refer la faptul că în Spania nimeni nu este discriminat, de la persoane de culoare, la religii cunoscute și nerecunoscute și chiar la persoane gay. Tot în jur este colorat și vesel. Spaniolii petrec ziua și noaptea, numai petrecere să fie, iar când sunt câștigători într-o competiție sportivă este petrecere generală, toată lumea intră în lumea lor și toți sunt frați. Fiind navigatori recunoscuți alături de portughezi și fiind catolici practicanți din cele mai vechi timpuri au reușit să-și îmbogățească patrimoniul cultural cu foarte multe artefacte și obiecte de artă. Sunt convinsă că în multe catedrale aurul folosit este de undeva din America de Sud iar o parte din operele de artă deținute de Spania au fost cumpărate cu bani nu tocmai curați. Mi-a rămas adânc întipărită în minte o încăpere din Toledo unde erau pictați pe pereți inchizitorii și acum stau și mă gândesc la câte atrocități s-au întâmplat pe teritoriul actual al Spaniei. Cred că și aceste lucruri i-au făcut pe spanioli să fie mai îngăduitori și mai toleranți. Toledo este un oraș unde toate confesiunile au avut locul lor din cele mai vechi timpuri iar religiile importante au și acum importanță în viața practicanților.

    Fiecare oraș din Spania are povestea proprie, povestea este spusă din generație în generație în speranța că lucrurile nu vor fi uitate și vor evolua în bine. Am observat în Spania foarte mulți tineri ,lucru pe care nu l-am mai remarcat în alte țari europene. Pot spune că nu mi-au plăcut hainele, toate hainele păreau vechi sau poate pur și simplu nu erau frumos aranjate iar în materie de pantofi cred că este prima țară din care nu am venit cu cel puțin o pereche de pantofi. Vorbind de lucruri care mi-au plăcut:

    - mi-a plăcut Madridul cu tot ceea ce înseamnă viață de zi sau noapte, parcuri, muzee și în mod special l-am înțeles pe Goya, iar acest fapt m-a ajutat să recunosc în câteva secunde un tablou al lui chiar dacă îl vad într-o altă țară care nu a avut legătură cu el sau cu opera lui

    - mi-a plăcut Valencia cu circuitul de Formula 1 dar și cu împrejurimile ei făcute Rezervație naturală arătând tuturor ca mediul poate fi păstrat

    - mi-a plăcut Toledo cu aglomerația de stiluri și diversitatea religioasă, iar acolo l-am cunoscut pe El Greco sau Cretanul cum era numit de oamenii vremii și am învățat să-i recunosc stilul

    - mi-a plăcut Santanderul cu plajele lui minunate și cu frumosul lui castel

    - mi-a plăcut în Canare să vad plantații de banani și să văd aproape toate formele de relief într-o zonă restrânsă

    - mi-a plăcut Barcelona colorată și vie în orice moment al zilei și m-a impresionat măreția ei

    - mi-a plăcut Segovia cu apeductul ei roman

    Am trecut pe scurt o parte din ce mi-am amintit din călătoriile mele în Spania, dar simt nevoia să precizez că au fost și lucruri sau locuri care nu mi-au plăcut și care cred că nu sunt tocmai bune în secolul XXI, cum ar fi fermele pentru creșterea taurilor și existența coridelor, dar și existența spectacolele cu delfini și balene. Sper ca animalele din grădinile zoologice și delfinarii să fie tratate cu respect și în timp aceste lucruri să dispară.