Vizită cu copilul la Muzeul Național Militar

    Sunt de trei generații în București și sunt o sumedenie de locuri pe care nu le-am văzut încă. Și e rușinos căci unele dintre ele sunt emblematice. Sper să mă mai pun la punct acum, când am copil și e necesar să îi alcătuiesc o bază a educației și să îi formez amintiri. Duminica aceasta a fost rândul Muzeului Național Militar, e situat undeva vis-a-vis de Spitalul militar, pe strada Mircea Vulcănescu, dacă nu mă înșel, cred că e fosta stradă Ștefan Furtună. La ora 9.30 am fost acolo, în mod surprinzător am găsit și loc de parcare chiar în fața muzeului, au câteva locuri de parcare special amenajate pentru vizitatori dar nu e obligatoriu a se merge cu mașina personală, muzeul fiind în apropierea Gării de Nord, un nod important în București, existând o sumedenie de mijloace de transport în comun care vă pot lăsa destul de aproape. Muzeul este deschis pentru vizitare de la ora 9 la ora 17, de miercuri până duminică. Prețul unui bilet de intrare este de 16 RON, 4 RON pentru elevi și studenți, 8 RON pentru pensionari și gratuit pentru copiii preșcolari și anumite categorii, cum ar fi copiii instituționalizați, persoane cu dizabilități, veterani de război. M-am dus cu gândul să îi arăt copilului niște tunuri în mărime naturală și niște vehicule de război și m-am trezit acolo că mi-a fost captat interesul într-o măsură mult mai mare decât m-aș fi așteptat. Copilul are 3 ani, nu e interesat de frânturi de istorie, nu a fost chiar fermecat de aceleași lucruri care mi-au plăcut mie, însă vizita la muzeu a fost un real succes. Muzeul găzduiește mai multe expoziții pe o suprafață extrem de mare, nici nu bănuiam complexitatea lui, deși am trecut prin preajma acestuia de nenumărate ori.

    Turul muzeului se începe de la subsol, cu o expoziție de istorie străveche, iar pe măsură ce mergi la etajele superioare, treci prin diferite etape ale istoriei militare și nu numai, existând astfel o expoziție a istoriei veche, medievală, modernă și contemporană. Este un muzeu extrem de bine pus la punct, complex și, în ciuda specificului militar care poate nu e pe placul tuturor, oferă niște informații foarte utile în ceea ce privește evoluția omenirii. Clădirea principală se întinde pe trei etaje, noi am vizitat muzeul în această ordine, începând cu corpul central, ieșind apoi în curtea interioară, punctul de atracție pentru cei mici. Curtea interioară se întinde pe o suprafață de aproximativ 2000 m pătrați, plini efectiv de vehicule blindate și artilerie. Nu am să intru în detalii tehnice în ceea ce privește echipamentul militar, neavând priceperea necesară. Aici i-a plăcut cel mai mult puștiului și datorită faptului că era în aer liber și a putut să mișune pe unde i-a poftit inimioara. Soțului i-a plăcut în pavilionul Aviației și echipamentului aeronautic care, trebuie să recunosc, a fost o reală surpriză, atât din cauza numărului foarte mare de vizitatori cât și din punctul de vedere a celor expuse, uimirea fiind dată de apariția modulului de coborâre a navei spațiale sovietice Soyuz 40. Se pot face poze, poți să arunci un ochi unde vrei, cu condiția să nu pui mâna chiar peste tot.

    Ce mi-a plăcut mie? Expoziția de trăsuri. Acolo am fost singuri și domnul care se ocupa de pavilion a fost extrem de drăguț și mi-a istorisit amănunte neobișnuite despre exponate, cele mai multe fiind originale și aparținând Curții Regale din perioada 1866-1947. Am încheiat turul cu o ultimă expoziție, expoziția uniformelor miliare românești și o expoziție a armamentului medieval, modern și contemporan. Cu siguranță aș fi aflat mai multe dacă aș fi avut mai mult răgaz dar copilul se plictisise la un moment dat, promit că am să revin când va fi mai măricel și va percepe altfel lucrurile, căci sunt mult, mult mai multe de văzut decât am apucat să văd. Pentru un tată cu un copil de peste 10 ani cred că este excursia perfectă, nu se vor plictisi ore bune. Recomand cu căldură, dacă aveți o zi liberă, mergeți la acest muzeu, nu veți regreta.