Miracolul unei cărți fantastice

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpBRsoPLwXNKIbHmFMtWIbqcIIDV8cChzNscVDR7pUVDL8XENNEJ9kEAmB_zNDvtsgQnCHwwv8VeOgm_IeI6LKrtmdv5qh36BHPcaKnkfbEV8RIxt5VO9xhDmvcckos9yaLg3iTsEPTHo/s1600/Miracolul_unei_carti_fantastice.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="239" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpBRsoPLwXNKIbHmFMtWIbqcIIDV8cChzNscVDR7pUVDL8XENNEJ9kEAmB_zNDvtsgQnCHwwv8VeOgm_IeI6LKrtmdv5qh36BHPcaKnkfbEV8RIxt5VO9xhDmvcckos9yaLg3iTsEPTHo/s320/Miracolul_unei_carti_fantastice.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     De când s-a inventat tiparnița, mare lucru apropos, lumea s-a schimbat. Și s-a schimbat la modul dramatic fiindcă a început să aibă acces la cunoaștere. E adevărat că odată cu inventarea tiparniței nu oricine își permitea să cumpere cărți, ăsta era privilegiul claselor sociale de sus, nicidecum a cusătoreselor și muncitorilor cu ziua. Nici acum nu suntem prea departe, cartea costă. Doar pe vremea răposatului, știți voi care, cartea era mai accesibilă. Dar, cum spuneam, lumea a suferit o schimbare odată cu apariția materialelor tipărite, ba mai mult, a fost posibilă dezvoltarea imaginației dincolo de așteptări. Nu e vorba doar despre tipărirea primelor materiale religioase ci a celor de poveste, poezie, invenții, cunoaștere. Și când au apărut poveștile lumea a intrat într-un carusel magic. Generații întregi de adulți și de copii au intrat, la un moment dat, într-un univers din care e cu neputință să mai ieși. Odată ce ai căpătat patima aceasta a cititului nu faci decât să cauți cartea aceea care să te facă să nu mai știi de nimeni și de nimic. Cititul este similar, ba poate deveni chiar mai rău decât consumul de stupefiante, slavă domnului că nu cu același urmări. Și din ce citești mai mult din aia îți dorești să afli mai mult și mai mult și mai mult. Nu o dată am dat peste cărți atât de bune încât citeam la masă, nu mai ieșeam din casă cu zilele. Cred că asta este senzația pe care o caută orice cititor. Nu știu dacă cititorul asiduu este de fapt un inadaptat care se refugiază în lumea cărților, fugind din calea acestei realități triste și gri. Poate fi adevărată și abordarea aceasta însă eu vreau să privesc cititorul ca pe un participant la un spectacol de magie în care uită noțiunea timpului, a spațiului, fiind capabil să se deplaseze în epoci dintre cele mai diverse doar stând în fotoliul preferat. Și până la urmă nu mi se pare nimic greșit nici să fugi, măcar pentru o clipă, căci dacă vei citi o oră cartea preferată, ora va părea o clipă, din nemiloasa realitate. Am mai spus că prefer să merg cu mijloacele de transport fiindcă citesc. Și în loc să petrec la volan, în trafic, 45 minute infernale de înjurături, claxoane și ambuteiaje, prefer să petrec o oră și ceva într-un autobuz – de preferat pe scaun – cu cartea după mine. Și dacă am reușit să citesc măcar 10 pagini în drum spre casă și să îmi șterg din minte toate problemele de peste zi, atunci am făcut un pas spre a deveni un om mai bun și cu principii mai sănătoase. Cartea nu dezamăgește, nu minte, nu te fură, nu te înșală, cartea e un prieten minunat, mereu aproape, un prieten absolut dezinteresat prin intermediul căruia poți să înveți și să acumulezi cunoaștere fără a fi nevoit să dai tu însuți foarte tare cu capul de pragul de sus. Cartea îți dă posibilitatea să nu pari un tâmpit când trebuie să deschizi gura în locuri publice, cartea îți dezvoltă imaginația, îți pune mintea la contribuție, te face să vezi anumite situații ceva mai limpede. Și dacă ai norocul să găsești acele cărți care te fac să uiți de lumea în care trăiești, să uiți și că exiști, să ai senzația că trăiești prin intermediul lor, atunci ești un om atât de bogat încât nu mai ai nevoie de nimic pentru că ai cunoștințe. Și cine are cunoștințe este un om atât de puternic încât poate stăpâni lumea. Deși am impresia că un asemenea om nu poate avea asemenea intenții, stăpânitul lumii îl lasă în seama altora. Dar cu siguranță faptul că citești îți conferă un mare avantaj în fața multor oameni. Așa că îndemn la lectură, citiți atât de mult, citiți până veți găsi cartea aceea care credeți că ar putea fi culmea. Cu siguranță nu o veți găsi dar veți citi extrem de mult încercând să dați peste ea. Cred că cartea aceea fantastică, feerică este de fapt suma tuturor lecturilor și suma aceasta a lecturilor este toată experiența de viață. Încercați să vă luați seva din toate cărțile bune scrise în lumea aceasta, nu vă veți plictisi fiindcă nu le veți putea termina niciodată.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

casa, citit, claxoane, cunoastere, lectura, locuri publice, lumea cartilor, mijloace de transport, probleme, utile

Miracolul unei cărți fantastice

    De când s-a inventat tiparnița, mare lucru apropos, lumea s-a schimbat. Și s-a schimbat la modul dramatic fiindcă a început să aibă a...

Divorțul la români

<div style="text-align: justify;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj39Q1RxHwNaN7aOcoy2cRK5MkmW3zaGsIuTy66rZRdlKjE0dhLytO4d6DJA9iwYjNryc52aoKxlDvja5SATSlIHxpLapHPC5HZAroIM01sZiZB1G-pDJ5vA1dRdTeR3wybWtp4sROEmFs/s1600/divortul+la+romani.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="249" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj39Q1RxHwNaN7aOcoy2cRK5MkmW3zaGsIuTy66rZRdlKjE0dhLytO4d6DJA9iwYjNryc52aoKxlDvja5SATSlIHxpLapHPC5HZAroIM01sZiZB1G-pDJ5vA1dRdTeR3wybWtp4sROEmFs/s320/divortul+la+romani.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     M-am hotărât să scriu o serie de articole despre evenimentele triste, mai puțin triste și fericite din viețile românilor. Că noi, românii, suntem un popor așa de simpatic și de atipic că îți este mai mare dragul să vorbești despre noi. Nu știu de ce am ales să încep taman cu divorțul, poate că am o stare de spirit mai întunecată și necăjită.</div> <div style="text-align: justify;">     Așa că atunci când românul se hotărăște el să se despartă, după nuntă mare, evident, cu invitați care mai de care mai numeroși și de prin toate colțurile țării, dar ăsta va fi subiectul altui articol, nu poate să o facă așa oricum. Nu. În primul rând românul nu știe să se despartă civilizat. Românul când se desparte este musai să fie știut de cel puțin jumătate de scară de bloc. Și dacă cealaltă jumătate nu aude cum se ceartă creștinii în privința divorțului, cu siguranță există cel puțin un binevoitor care să informeze cealaltă jumătate. Sunt prea puțini români care aleg să se despartă de comun acord, fără să bată coridoarele tribunalului pentru împărțeală unui televizor și a unei canapele de la mama mare care a dat și mai mulți bani la nuntă. Așadar românul se duce la tribunal, o lălăie cu anii până se pronunță divorțul și asta ca să împartă, cum am spus, un televizor, o mobilă, un aragaz... Evident că sunt și astea muncite, ambii soți trebuie despăgubiți cumva.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Cel mai nasol este când ai casa luată cu un credit pe 120 ani și pentru care e foarte posibil să plătească și copiii ajunși la maturitate. A nu se înțelege că îi condamn pe cei care aleg această modalitate de cumpărare a unui imobil. Numai că dacă ajungi la divorț, se cam împute treaba. Și câteodată nu prea ai ce face și trebuie să stai cu partenerul de viață sub același acoperiș, fie că unul dintre ei nu are unde se duce, fie că banca nu îi consideră eligibili pe nici unul dintre ei pentru preluarea creditului. Și se ajunge la situația tâmpită în care doi străini ajung să împartă un domiciliu, fiecare având propriile fonduri, mâncarea separată, se împart facturile, se face curățenie cu rândul... Personal cunosc vreo 3 cazuri din astea. Mai nasol este când creștinii vor să își „refacă” viața. Cum naibii să îți aduci în locuința împărțită cu fostul/fosta, pe viitorul sau viitoarea concubină?!</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Evident că nu în toate familiile este așa. De cele mai multe ori femeia se mută la mama, asta dacă nu a avut norocul să dețină un apartament propriu înainte de căsătorie și atunci fericitul își ia el tălpășița; fie se duce el la mă-sa, fie se duce cu chirie dacă îi permite buzunarul.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Acestea sunt situațiile simple. Mai nasol este când sunt și copii implicați. Și copilul simte al naibii de tare, indiferent cât e de mic sau de mare. Atunci începe un război în ceea ce privește custodia. Mama nu mai vrea sub nici o formă să mai lase tatăl să își vadă pruncul și indiferent care ar fi fost motivul divorțului, soțul este întotdeauna un porc care nu mai are nici un drept asupra copilului, decât acelea pecuniar, respectiv plata pensiei alimentare. Din nu știu ce motiv, întotdeauna bărbatul este de vină, femeia niciodată. Din păcate un divorț e un eveniment tare nefericit și își pune pecetea pe toți membrii fostei familii. Și se ajunge iar la chestiunea civilizației. Românii nu pot sub nici o formă să rămână în relații cu fostul partener. Este musai ca ei să se înjure, scuipe, bârfească, bată etc. Și dacă nu divorțează, că mai sunt și cazurile astea, că e scump divorțul, că mai stau pentru copii, că nu au cum să îl despăgubească pe celalalt, cei doi parteneri rămân într-o căsnicie plină de ură și resentimente până la sfârșitul vieții.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Nu îl ultimul rând, mai există o categorie, aceea care vrea să scape cât mai repede de partener, să nu mai audă, vadă, să uite de existența celuilalt. Ăștia sunt de acord cu orice și poate ei resimt cel mai puțin efectele nefericitului eveniment.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Cu siguranță mai există numeroase alte cazuri de despărțiri, însă acesta nu este nicidecum un studiu asupra cauzelor, motivelor și efectelor despărțirii dintre oameni. Acest articol se vrea doar o scurtă prezentare a celor mai comune probleme pe care le întâmpină românii în cazul unui divorț.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

buzunar. copii, casa, casatorie, chirie, copil mare, copil mic, despartire, divort, eveniment nefericit, familie, imobil, partener, roman, sfarsitul vietii, tribunal, utile

Divorțul la români

    M-am hotărât să scriu o serie de articole despre evenimentele triste, mai puțin triste și fericite din viețile românilor. Că noi, rom...