Primul meu traseu cu biciclete Ape Rider

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTxuwBS80UMqFAPhl2rhKvId1sEbMWxC05LtrLw0IVpY7weaHEFnDb8ykDb-Nf2hw_7nVeNJC-aEWTGi54uMkje4MTsuoigqUBi_qHKgafK_eMY-hG0q7eKxodZWvRCv3EuA97MZXWPCo/s1600/Primul_meu_traseu_cu_biciclete_Ape_Rider.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="536" data-original-width="960" height="178" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTxuwBS80UMqFAPhl2rhKvId1sEbMWxC05LtrLw0IVpY7weaHEFnDb8ykDb-Nf2hw_7nVeNJC-aEWTGi54uMkje4MTsuoigqUBi_qHKgafK_eMY-hG0q7eKxodZWvRCv3EuA97MZXWPCo/s320/Primul_meu_traseu_cu_biciclete_Ape_Rider.jpg" width="320" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     De la bun început trebuie să specific că nu sunt o veterană în ale <i>biciclitului</i>. Am învățat destul de târziu să merg pe bicicletă, asta însemnând aproximativ acum vreo două luni de zile. Din fericire, am un Decathlon în proximitatea casei și managerii acestui magazin au un sistem extrem de bun, în sensul că poți proba produsele lor, role, biciclete, trotinete. Forțată fiind de copilul meu care are 4 ani și merge bine pe bicicletă, am zis că e cazul să îmi iau inima în dinți și să învăț să merg și eu. Am fost de vreo 3 ori la magazinul mai sus menționat, de vreo două ori am căzut, însă am prins curaj și într-o dimineață de duminică, am fost în Herăstrău și am închiriat una din bicicletele acelea galbene. Am mers două ore fără nici un incident, nu am căzut, nu m-am speriat, astfel începând să îmi placă foarte tare senzația de a merge cu bicicleta. În acea duminică, în drumul nostru prin parc, în preajma Berăriei H, am văzut parcate o sumedenie de biciclete Pegas, roșii, noi, o frumusețe. Mi-am pus întrebarea firească ce se întâmplă cu armata aceea de biciclete, ca mai târziu să caut, cu ajutorul amicului meu Google, informația dorită.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Astfel am aflat că s-a lansat o aplicație de Bike sharing, mai exact să împarți bicicleta și cu alți utilizatori. Sistemul este extrem de simplu: instalezi aplicația Ape Rider, te autentifici cu datele personale, introduci un număr de card, de pe care am înțeles că se va bloca suma de 69 RON, ca o garanție. În momentul în care dezinstalezi aplicația, suma ți se va elibera și vei putea beneficia de ea iar. Soțul meu și-a instalat aplicația a doua zi de la lansare și a beneficiat de un bonus de 100 Ron, nu a mai fost necesară introducerea cardului bancar și a mers bine merci folosind balanța aceea de 100 Ron. Poți introduce în balanța ta de utilizator absolut orice sumă dorești, ti se va retrage în funcție de cât mergi cu bicicleta. 30 minute costă 1.9 Ron, însă dacă ai depășit cele 30 minute chiar și cu un minut, va trebuie să plătești tot 1.9 Ron. Treaba e că bicicletele acestea mi-au trezit extrem de tare interesul și, înainte de a mă decide ce bicicletă să îmi achiziționez, am zis că e cazul să mai merg ceva kilometri. Interesul a fost trezit și de faptul că le-am văzut cam peste tot în București. Așa că, luni dimineața am dus una bucată copil la grădiniță și am luat calea parcului Herăstrău, hotărâtă să văd care e treaba cu aceste biciclete. M-am dus tot la Berăria H, se mai împuținaseră între timp. Am deschis aplicația, am scanat un cod de bare aflat pe antifurtul bicicletei, trebuie activat GPS-ul telefonului și Bluetooth-ul, și bicicleta cu numărul 99991848758 a fost a mea. Chestia frumoasă e că ți se arată numărul de kilometri parcurși, numărul de calorii, durata și costul închirierii. A fost o reală plăcere să pedalez într-un Herăstrău gol, la ora 9 dimineața. După vreo oră m-am simțit teribil de curajoasă și am îndrăznit să ies pe Șoseaua Kiseleff, unde există o pistă amenajată special pentru bicicliști. În afara faptului că este o bicicletă destul de mare pentru mine, eu fiind destul de mică de statură, nu am ce reproșa. Asta m-a făcut să mă hotărăsc să cumpăr o bicicletă pliabilă. Am lăsat bicicleta tot în preajma Berăriei, ca alt utilizator să o poată folosi. Când ți-ai terminat treaba cu ea, o lași unde dorești, nu m-am dumirit încă dacă există locuri special amenajate pentru aceste biciclete, tind să cred că nu, căci am văzut parcate cu nemiluita în cele mai neașteptate locuri, am avut vreo două chiar în fața blocului în care locuiesc. Pe roata din spate au un soi de dispozitiv care blochează bicicleta, aplicația ți se închide și ai un sumar al traseului parcurs.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     În după-amiaza aceleiași zile am mai luat o dată o bicicletă, de data asta am mers în familie, luând și soțul una. Microbul s-a prins de mine, așa că peste câteva zile m-am întrecut pe mine însămi și am avut curajul teribil de a ieși chiar pe șosea, printre mașini. Mi s-a părut destul de periculos, Bucureștiul nu e chiar un oraș prin care să mergi cu bicicleta, pe trotuar nu ai loc, fie de mașini parcate, fie de pietoni, pe șosea e periculos, uneori neexistând loc de trecere. Ce mai e interesant e faptul că în momentul în care deschizi aplicația, poți vizualiza toate bicicletele din zonă și îți poți și rezerva una. Costul pentru o rezervare de 30 minute este tot de 1.9 Ron. Sistemul mi-a plăcut foarte tare, este extrem de util când vrei să te deplasezi mai repede către un mijloc de transport, cu condiția să ai pe unde merge, și mai e util și pentru cei ce nu posedă o bicicletă proprie și vor să se bucure de câteva ore de pedalat. Cu siguranță mi-a plăcut, voi mai folosi aceste biciclete până o voi cumpăra pe a mea.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

achizitie, antifurt, beraria h, bicicleta, bicicleta pliabila, bike sharing, copil, costul inchirierii, Decathlon, gradinita, numarul de calorii, utile

Primul meu traseu cu biciclete Ape Rider

    De la bun început trebuie să specific că nu sunt o veterană în ale biciclitului . Am învățat destul de târziu să merg pe bicicletă,...

Pregătiri de 1 martie la grădiniță

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtz37HSjXXTKP3qyW7apEZnZvI1ISnU09Te4pv81yGCQuGVmYzOvBatmDPkaR49sV0QIn742IgUMx96N11_rb-lQc6rczFwuw7Uj-ybUso4r3uwOdFM1072TCXxgQrWOps22FL6AV2Evo/s1600/Pregatiri_de_1_martie_la_gradinita.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="366" data-original-width="650" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtz37HSjXXTKP3qyW7apEZnZvI1ISnU09Te4pv81yGCQuGVmYzOvBatmDPkaR49sV0QIn742IgUMx96N11_rb-lQc6rczFwuw7Uj-ybUso4r3uwOdFM1072TCXxgQrWOps22FL6AV2Evo/s320/Pregatiri_de_1_martie_la_gradinita.jpg" width="320" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Pregătiri de 1 martie la grădiniță. Nu, nu e bine. Pregătiri de 1 martie în primul an de grădiniță. 11 septembrie, 15 septembrie, 17 septembrie, început de an școlar. Se convoacă și prima ședință cu părinții la care, inevitabil, un părinte mai cu moț face repede un grup de WhatsApp. Se colectează toate numerele de telefon, se adaugă pe grup și încep discuțiile. De cele mai multe ori se discută aspecte legate de latura financiară. Am uitat să menționez că este vorba despre o grădiniță de la stat, nu din mediul privat, nu am nici cea mai vagă idee cum merg lucrurile acolo. La grădinițele de stat, știe toată lumea cum stă treaba, că vrei sau nu, ca părinte trebuie să asiguri niște materiale căci statul român nu suportă toate cheltuielile, educația nu e chiar gratuită în România. Primele discuții serioase cu privire la strângerea de fonduri au loc în preajma sărbătorilor de iarnă când se alcătuiește un fond pentru a cumpăra cadouri pentru educatoare, îngrijitoare, directoare, personal de la bucătărie, paznici, contabili și electricieni. Am exagerat, e adevărat, dar nu sunt chiar atât de departe de adevăr. Părinții au discuții în contradictoriu de la cele mai mici amănunte, există discuții în ceea ce privește suma care trebuie strânsă, cadoul potrivit, cadourile pentru copii, ambalajul care ar trebui achiziționat. Indiferent cât de organizați și indiferent cât ar fi grupul de unitar tot vor exista discuții.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Numai că părinții nu se cunosc între ei, nu pot colabora eficient atâta timp cât nu se cunosc, nu au socializat mai mult de banalul bună ziua adresat când este adus copilul la grădiniță. Trece și momentul sărbătorilor de iarnă, părinții se liniștesc vreo 3 luni și începe problema cadourilor și a strânsului de bani pentru 1 martie și 8 martie. Strângem bani sau venim individual cu un mărțișor? Facem cadouri sau luăm un buchet de flori? Sau luăm buchetul de flori pe 1 martie și facem un cadou pe 8 martie? Și cam cât ar costa toată distracția asta? Dăm prea mulți bani sau prea puțini? Și cum știi dacă e mult sau e puțin? Luăm ceva simbolic sau un cadou ceva mai costisitor? Că doar doamnele educatoare au grijă de copiii noștri timp de 3 ani. Repet, toate aceste discuții au loc pe WhatsApp, dacă ai telefonul oprit sau nu îți merge net-ul, în momentul deschiderii aplicației îți intră peste 2000 de mesaje și oricum nu s-a ajuns la nici o concluzie. Există două feluri de părinți, cei care au ceva de spus, au o opinie puternică și vin și cu ideile și cei care sunt de acord cu ceea ce se întâmplă. Destul de rar există și părinți care se rup de grup și fac ceea ce îi taie capul. Chiar dacă învățământul este de stat și știe toată lumea că salariile sunt mizerabile asta nu înseamnă că de 8 martie trebuie achiziționate bijuterii de aur sau cine știe ce bazaconii costisitoare. Eu vreau să îmi educ băiatul în așa fel încât să dăruiască tradiționalul mărțișor și un buchețel de ghiocei. Mi se pare extrem de înduioșător un copil mic care învață să dăruiască. Lăsând la o parte discuțiile interminabile dintre părinții care nu cad niciodată de acord, ca mamă, am mai întrebat încoace și încolo cam cu ce ar trebui să mă înfățișez de 8 martie la grădiniță. Cineva m-a sfătuit să le iau educatoarelor niște parfumuri și, evident, nu de la Avon.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Păi un parfum mai puțin de 200 Ron nu costă, înmulțit cu doi, două educatoare, plus îngrijitoare etc. Mi se pare că se uită semnificația celor două zile și avem tendința de a le transforma în ceva mai mult dar nu prind încă esența, nu pricep de ce trebuie dăruite cadouri scumpe. Cumva cumpărăm personalul din sistemul educațional sau ne arătam aprecierea? Tind să cred mai mult în prima variantă fiindcă uneori se fac cadouri tocmai personalului pe care îl suportăm mai puțin, tocmai pentru a ține un ochi mai deschis asupra copilului nostru. Ori asta nu e tocmai în regulă. Mi se pare că a aduce un buchețel de flori ca semn de apreciere e mai de dorit decât a cumpăra bunăvoința educatoarei. Un alt aspect de luat în seamă este acela că este vorba despre învățământul de stat. E posibil ca un părinte să nu își poată permite avalanșa de cadouri care trebuie cumpărate cu ocazia fiecărei sărbători. Un cadou extrem de potrivit mi s-ar părea a fi un lucrușor meșterit de copil și dăruit de acesta. Copilul ar învăța semnificația celor două zile și ar avea satisfacția lucrului făcut de mânuța lui. Dar am senzația că meteahna aceasta moștenită din comunism nu va pleca chiar așa, cu una, cu două. Până atunci am să rezist cu stoicism avalanșelor de mesaje primite pe WhatsApp de la părinții care se pun atât de greu de acord.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

1 MARTIE, 8 martie, buchet de flori, cadoul potrivit, comunism, educatoare, gradinita, invatamant de stat, martisor, martisor traditional, problema cadourilor

Pregătiri de 1 martie la grădiniță

    Pregătiri de 1 martie la grădiniță. Nu, nu e bine. Pregătiri de 1 martie în primul an de grădiniță. 11 septembrie, 15 septembrie, 1...

Prima zi de grădiniță

<div style="text-align: justify;"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivPEUGhGZJYiYbwJbP7NlBFjKJjRkYzVYILBv6GeP8hT6rrBLasJfM0kgRtib8WNdqpuuXOtfRUT-0IY6DJBAWEk23XCZPidd8t-RIE5EZM2hWr-Fut8rWm24l_L7nY6g8EYPgO14q0sU/s1600/Prima_zi_de_gradinita.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="350" data-original-width="1000" height="140" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivPEUGhGZJYiYbwJbP7NlBFjKJjRkYzVYILBv6GeP8hT6rrBLasJfM0kgRtib8WNdqpuuXOtfRUT-0IY6DJBAWEk23XCZPidd8t-RIE5EZM2hWr-Fut8rWm24l_L7nY6g8EYPgO14q0sU/s400/Prima_zi_de_gradinita.jpg" width="400" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div>     Pentru noi prima zi de grădiniță a început pe 11 septembrie, copilul fiind înscris la o grădiniță de stat. Am avut mai multe motive pentru care am ales forma aceasta de învățământ preșcolar, unul dintre ele fiind și cel financiar. Am ales o grădiniță anume despre care m-am informat în prealabil, am făcut niscaiva cercetări și, cum am spus într-un articol precedent, aveam cunoștințe ale căror copii frecventau grădinița cu pricina și absolut nimeni nu avea nimic de reproșat, ceea ce mi se pare fantastic având în vedere că este o grădiniță de stat și, poate, ar spune unii, metodele sunt învechite, sistemul este perimat. Până la urmă pădure fără uscături nu există și sunt absolut convinsă că nici toate grădinițele particulare nu excelează la capitolul educație și calitate. În seara zilei de 10 septembrie, cu o zi înainte de începerea grădiniței am pregătit împreună cu copilul rucsăcelul cu care urma să plecăm. Am pus împreună pantofi de interior, un rând de schimburi, presupunând că s-ar fi murdărit, o mașinuță și un cățel, așa, pentru liniștea lui sufletească, i-am umplut ghiozdănelul cu pupici, în cazul în care i s-ar fi făcut dor de mine, s-ar fi dus la ghiozdănel și ar fi luat de acolo un pupic. </div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Am fost îngrijorată într-o măsură destul de mare fiindcă copilul nu a mai fost în colectivitate până acum, nu a mers la creșă, am avut marele noroc de a fi putut să îl țin acasă până a împlinit 3 ani. Dacă nu mă nelinișteau alte aspecte, precum mâncatul, pentru că, din fericire, mănâncă singur de ceva vreme, sau mersul la toaletă, aveam, în schimb, un semn de întrebare în ceea ce privește interacțiunea cu ceilalți copii și modul în care va percepe faptul că va fi lăsat acolo. E adevărat că i s-a tot spus că va merge la grădiniță, cum va fi acolo, ce activități va avea. Așadar pe 11 septembrie, în aglomerația specifică unei zi de luni și de început de an școlar, am luat copilul după noi și am plecat spre grădiniță. Ajunși acolo am fost întâmpinați de o debandadă..... nemaivorbind și de coada de la cabinet pentru a fi copii controlați si a lăsa avizul epidemiologic. Am trecut și peste asta, am găsit grupa copilului, am identificat educatoarea, am înmânat tradiționalul buchet de flori de început de an, ni s-a indicat dulapul flăcăului. Cinste lui, până aici nu a zis nici pâs domnișorul, ba chiar a fost încântat când și-a văzut micul dulap. Am schimbat copilul în hainele de interior, l-am luat de o mânuță și l-am dus la grupa de care aparține. Mulțumesc celor responsabili fiindcă e o grupă de 18 copii cu două educatoare, ceea ce mi se pare fantastic, avand în vedere că mi-a ajuns la urechi că există grădinițe de stat unde numărul copiillor depașeste chiar 30 și unde numărul de paturi nu este suficient și unde li se recomandă părinților să își ia copiii acasă prin rotație. Fără prea mult tam tam am lăsat copilul acolo, ne-am luat la revedere, i-am spus că îl vom lua după ce va mânca de prânz. Și am plecat. Acasă. </div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Am ținut telefonul numai lângă mine, cu volumul soneriei la maxim, sperând să nu mă sune educatoarea. Din fericire nu m-a sunat însă pe la 11.30 nu mai aveam stare, mi-am luat soțul și am plecat ușor spre grădiniță. La 12.45 eram acolo, ușa era întredeschisă, se auzeau ceva plânsete. Am îndrăznit să bag capul, copiii erau pregătiți de culcare, toți, absolut toți, fără nici o excepție, toți cei care urmau a rămâne să doarmă acolo, urlau fără oprire. Numai al meu stătea pe vine, uitându-se șocat cum plâng ceilalți. Cred că a mulțumit lui Dumnezeu când m-a văzut, că a și zbughit-o de acolo în brațele mele. În momentul acela am luat hotărârea să iau copilul acasă la prânz, căci e păcat să îl mai las acolo încă 2 ore în care practic nu mai face mare lucru. Probabil după ora de somn nici educatoarele nu mai au chef de mare act educațional. Din fericire am această posibilitate de a-l lua după prânz, în felul acesta petrecând și mai mult timp cu noi, părinții. Mare lucru de la copil nu am aflat în ceea ce privește această primă zi, m-am bucurat că a cerut la pipi, nu era murdar, chiar mâncase ceva. Suntem a treia zi, încă nu a plâns, sper să nici nu o facă, am mai auzit situații. Nu știu încă nici cât de fericit e sau dacă e fericit, probabil că nu, fericit e prea mult spus. Dar îmi e de ajuns că pare mulțumit, nu pare să sufere vreo traumă, nu mi-a țipat dimineața la plecarea spre grădiniță, a fost un copil exemplar. Ori este meritul celor din grădiniță care sunt educatori buni ori părinții au pregătit copiii, cert e că după acea prima zi nu am mai auzit nici un copil plângând. Așadar gheața a fost spartă, a început o nouă etapă în viața lui de pitic, aștept, nu cu foarte mare interes, recunosc, să vedem ce ne va mai rezerva mersul acesta la grădiniță. Sunt recunoscătoare că, deși sunt numai trei zile, lucrurile merg nesperat de bine.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> Later edit: ziua a patra nu a mai decurs așa de bine, din momentul în care am pășit pe ușile grădiniței mi-a comunicat că vrea să ne întoarcem acasă, că nu îi place acolo. Asta a durat vreo oră,printre țipete și sughițuri de plâns, până mi-am luat inima în dinți și am plecat. Cred că a fost ceva în atmosferă fiindcă 90% dintre copiii din grădiniță urlau de mama focului. Probabil va mai dura ceva acomodarea și pot răsufla în sfârșit relaxată.<br /> <br /></div>

acomodarea, avizul epidemiologic, colectivitate, dulap, educatie de calitate, fericit, gradinita, prima zi, semn de intrebare, utile

Prima zi de grădiniță

    Pentru noi prima zi de grădiniță a început pe 11 septembrie, copilul fiind înscris la o grădiniță de stat. Am avut mai multe motive...