Importanța testului Papanicolau

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiR1G9lqH-nePhk3lUdIxqaTS-I5nxeg2wZbvZ65-9hLpxv1solb7HLy8nluZVC4JJLpFyK8DUQBTYOnJrJ9gMypmYU-yhNSA3WS3hCbFhCPePcDp4zL409zHepTKSyfzKb6EV0Se0MDs8/s1600/Importanta_testului_papanicolau.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="196" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiR1G9lqH-nePhk3lUdIxqaTS-I5nxeg2wZbvZ65-9hLpxv1solb7HLy8nluZVC4JJLpFyK8DUQBTYOnJrJ9gMypmYU-yhNSA3WS3hCbFhCPePcDp4zL409zHepTKSyfzKb6EV0Se0MDs8/s320/Importanta_testului_papanicolau.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     În urmă cu mulți ani, spre rușinea mea, nu făcusem absolut nici un Papanicolau. Şi într-o bună zi m-a lovit gândul bun şi am zis că e cazul să îmi fac un control, pur şi simplu de rutină, gândindu-mă că sunt tânără, că nu voi avea nici o problemă, de fapt habar nu aveam ce presupunea să faci un test Babeş-Papanicolau, mama mea îl făcuse, era liniștită, îi ieșiseră toate analizele bune şi frumoase. Şi în inconștiența mea am zis că dacă mama e bine, atunci şi eu sunt bine, că doar toate se cam moștenesc. Așadar m-am programat, nu mi s-a spus că e posibil să fi avut ceva. Fiind perioada vacanțelor am așteptat rezultatul cam trei săptămâni, la fel de relaxată precum stătusem atâta timp fără să fac această analiză. După trei săptămâni m-am dus să îmi iau rezultatul şi m-a pocnit realitatea, crunta realitate: HSIL. Adică mai pe scurt, pe o scară a cancerului de col de la 1 la 5 eram undeva pe la 4, 5 fiind cancer. Şi încă nu știam tot ce trebuie știut. Medicul, noroc că am dat peste un medic fantastic care a fost extrem de franc cu mine şi m-a şi tras de urechi fiindcă nu am fost în stare să îmi fac un Papanicolau până atunci, m-a programat pentru o următoare vizită, în care era necesară o colposcopie, mai exact investigația imagistică a colului uterin. Ajunsă acasă după rezultat, m-am pus pe “răsfoit” google şi efectiv m-am speriat. Vreo săptămână nu am fost capabilă de nimic, eram îngrozită de faptul că e posibil să evolueze în cancer, să mor, să fie nevoie să mi se scoată toate organele feminine. Bineînțeles că după colposcopie s-a adeverit existența rănilor pe col şi medicul de care vă spuneam că a fost minunat mi-a recomandat la fel de franc operația, operație de îndepărtare a țesutului bolnav, biopsie şi verificarea gravității. După vreo lună de zile am fost programată pentru operaţie, se efectuează în sistemul sanitar de stat, pe baza unei trimiteri. Ce m-a îngrijorat destul de tare a fost faptul că, deși este o operație destul de simplă, cu o durată de aproximativ 20 minute, era nevoie de o anestezie generală. Nu numai că nu trecusem niciodată prin aşa ceva dar mai auzisem şi niște istorii înfricoșătoare legate de anesteziile astea generale. Am trecut prin analizele premergătoare operației, am trecut şi prin anestezia aceea generală ( nu mi s-a întâmplat nimic, îți pierzi toate simțurile până numeri la 5, habar nu ai pe ce lume trăiești). Am stat spitalizată o noapte, am fost externată după controlul de a doua zi. Mi s-a îndepărtat din col o bucată cam de mărimea unei monezi de 50 bani, ceea ce mi s-a părut mult. O lună de zile am stat într-o teroare cumplită așteptând rezultatul biopsiei, rezultat ce nu mai venea. Dispăruse relaxarea din momentul în care făcusem primul Papanicolau. Cred că o dată la trei zile sunam la laborator pentru a întreba dacă este gata sau nu rezultatul. În ziua în care mi s-a comunicat că e gata, în drum spre spital cred că am spus o rugăciune de un miliard de ori. Îmi tremurau genunchii când mi-au pus rezultatul în mână. Mulțumesc lui Dumnezeu şi în ziua de azi că nu a fost cancer, a fost o displazie moderată, porțiunea afectata a fost îndepărtată la operaţie. A urmat Papanicolau la 3 luni, la 6 luni, 1 an. De atunci obligatoriu în fiecare an. Aproximativ 20 ani trebuie să urmăresc starea sănătății colului meu. După 2 ani de la operația pe col am rămas însărcinată. Dumnezeu a fost bun cu mine şi de data aceasta, am fost fericita purtătoare a unei sarcini fără probleme, în condițiile în care colul era scurtat binișor şi asta ar fi putut pune serioase probleme. Pot spune că am avut noroc, mi s-a dat o șansă să aduc pe lume un copil minunat. Însă nu toată lumea are norocul ăsta. De cancer de col se moare. Şi în România se moare destul de des din cauza asta pentru că femeile nu au această educație a controlului medical. În România ne ducem la doctor doar când ne doare ceva. Ori cancerul de col nu doare, dă anumite semnale doar în faza terminală. Monitorizarea face să putem lua totul din pripă şi să putem face ceva, să ne salvăm viața până la urmă. Sfătuiesc toate femeile să îşi facă această analiză simplă, banală, decontată de stat, nici nu trebuie plătită. Am această rugăminte în numele copiilor, familiilor dumneavoastră. Nu costă nimic, decât 10-15 minute, minute pe care le pierdem oricum făcând o groază de lucruri inutile.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

analiza simpla, analize, babes-papanicolau, cancer, col, faza terminala, medic, utile

Importanța testului Papanicolau

    În urmă cu mulți ani, spre rușinea mea, nu făcusem absolut nici un Papanicolau. Şi într-o bună zi m-a lovit gândul bun şi am zis că e...

Cum te trezești ca salariat că nu mai ești asigurat

<div style="text-align: justify;"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiB-7qeoVsz_azwySQXKoN4G8lSzabk2Fza9B0NcSkQqD9BOAMDaWyhriFz0_w_mwTKp1l6oAoFGIsSGVBEO-JJQPJbzX_Y9BvGITg3FzWU-i7QV6Ufml-5yZf8wV2cR2GsaT9sGCTe3CI/s1600/Cum_te_trezesti_ca_salariat_ca_nu_mai_esti_asigurat.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="178" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiB-7qeoVsz_azwySQXKoN4G8lSzabk2Fza9B0NcSkQqD9BOAMDaWyhriFz0_w_mwTKp1l6oAoFGIsSGVBEO-JJQPJbzX_Y9BvGITg3FzWU-i7QV6Ufml-5yZf8wV2cR2GsaT9sGCTe3CI/s320/Cum_te_trezesti_ca_salariat_ca_nu_mai_esti_asigurat.jpg" width="320" /></a></div>     Mă apropii binișor de 40 ani și am zis că e cazul să încep să „mă caut” ca să zic așa, că deh, la 40 de primăveri nu mai funcționezi ca și cum ai avea 20. Așa că pe 1 februarie anul curent mă înființez frumos la medicul de familie cu cardul de sănătate la purtător și primesc o trimitere pentru niște analize de sânge, de rutină.Mă duc să le fac peste câteva zile, toate bune și frumoase, ieșiră bine și analizele, mulțumesc lui Dumnezeu . Și peste o lună în cap primesc un telefon de la medicul de familie. M-a surprins pentru că nu m-a sunat niciodată, eu fiind cea care sună. Și mă întreabă dacă am idee ce se întâmplă la locul meu de muncă fiindcă cei de la laboratorul de analize nu au putut procesa buletinul meu de analize, eu apărând ca fiind neasigurată. Am intrat în panică ,habar nu aveam despre ce e vorba. Și m-am dus cu o falcă în cer și una în pământ la biroul de salarizare, cu intenția de a afla ce mama dracului s-a întâmplat. Aici m-au flitut (lucrez într-o companie de stat, de aici flituiala, ăștia își permit), m-au trimis Resurse umane. Inițial și ăștia m-au flituit dar când au văzut ei că sunt cu capsa pusă s-au răzgândit. Așadar fac aici ceva cercetări, din punctul lor de vedere nu era nimic nelalocul lui, au intrat într-o bază de date a tuturor salariaților, REVISAL, de unde reieșea că sunt activă în câmpul muncii, că am venituri, toate dările plătite. Mi s-a dat o copie după REVISAL-UL acela, semnată, ștampilată. După ce iau hârtia cu pricina, reușesc, după multă vreme, să vorbesc cu un operator de la casa de asigurări. Cică să vin la ei și să iau legătura cu biroul care e responsabil de asigurările salariaților. Între timp, plângându-mă unei cunoștințe, acesta îmi dă și un link unde ai posibilitatea de a verifica dacă ești asigurat sau nu. Bagi CNP și pac, vezi ce și cum. Fac și eu treaba asta, tot pac, îmi răspunde sistemul că nu sunt asigurată. Până atunci am zis că o fi vreo eroare. Slavă domnului că nu am pățit ceva care ar fi necesitat spitalizare, că probabil mă ustura posteriorul tare de tot dacă ar fi trebuit să plătesc. Din fericire casa de asigurări avea program până la ora 18 în ziua aceea. Cum mi s-a terminat programul am dat fuga acolo. Evident că m-am dus capsată, de la ora 10 până la 16 am avut timp berechet să îmi auto-alimentez furia. Tot din fericire acolo existau 4 ghișee responsabile cu asigurările salariaților și nu era nici un client în fața lor. Le explic doamnelor problema cu pricina, se uitau la mine ca vițelul. Cică ele nu au ce să facă. Și iar mi-a sărit muștarul. Vezi doamne să vorbesc cu angajatorul. Păi dragă doamnă, de la angajator vin cu toate hârtiile la mine, că doar nu în fața blocului am găsit fițuicile alea care atestă calitatea mea de salariat. Și întâmplarea face ca angajatorul e chiar unul serios, de renume, care nu își permite să facă măgării și să nu plătească asigurări. Și să nu mai vorbim că nu ar fi fost treaba mea să alerg de nebună pe la instituții, eu nefiind vinovată absolut cu nimic. Pe urmă îmi spun doamnele să mă duc la casa de asigurări Ilfov, că angajatorul aparține de Ilfov . Și iar mi-a sărit capsa. În cele din urmă doamnele au dat dovadă de amabilitate și după ce au verificat veridicitatea hârtiilor mele mi-au activat, dacă pot să spun așa, calitatea de om al muncii . Și mi s-a spus să mai verific așa, din când în când. O să verific, ce dracului să fac, grija asta nu o mai aveam . Și uite cum te trezești că ești plătitor de taxe pentru sănătate, și astea nu sunt de colo și de fapt nu beneficiezi de nici un serviciu pentru că fie nu merge sistemul fie a tastat cineva aiurea. Pentru că nu mi s-a putut da absolut nici un răspuns la întrebarea mea: ce s-a întâmplat de fapt? Dacă nu mă trezeam că vreau să îmi fac analize nu se prindea nici dracu’. Sper să nu pățiți ca mine și să aveți parte de un sistem informatic ingrat care nu mai are el chef să fiți asigurat pentru ca pagubele le veți trage tot dumneavoastră </div>

analize, angajator, asigurat, card de sanatate, casa de asigurari ilfov, locul de munca, om al muncii, platitor de taxe, revisal, sistem, utile

Cum te trezești ca salariat că nu mai ești asigurat

    Mă apropii binișor de 40 ani și am zis că e cazul să încep să „mă caut” ca să zic așa, că deh, la 40 de primăveri nu mai funcționez...