Pierdut bun simț

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhamRRdgDDf2c-2uVz4wpRmJW9v7YQM_AuSigX9mHaGjQ8rv4idseUWSdDjneDKwyIWxhd85mLzFreFHYqeU7yFI3MBXZW4cRGOgrwqiWxu8CxOx4s_BYj4ji0cU_GMuE4zGF7o_BaPB84/s1600/Pierdut_bun_simt.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="655" data-original-width="634" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhamRRdgDDf2c-2uVz4wpRmJW9v7YQM_AuSigX9mHaGjQ8rv4idseUWSdDjneDKwyIWxhd85mLzFreFHYqeU7yFI3MBXZW4cRGOgrwqiWxu8CxOx4s_BYj4ji0cU_GMuE4zGF7o_BaPB84/s320/Pierdut_bun_simt.jpg" width="309" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Am pierdut bun simț. Nu, nu pe al meu, din fericire. Pierdut bun simț, nu îl declar nul. Nu, sub nici o formă. Ofer chiar recompensă pentru cel ce găsește bunul simț. Al cui? Cum al cui? Al societății. Nu știu dacă toate țările și-au pierdut bunul simț, aș vrea să cred că nu, că am mai avea modele pe care am putea să le urmăm. Dar în mod clar România și-a rătăcit pe undeva bunul simț. Și valorile. Da, din păcate ne-am pierdut valori, bun simț și chiar educație. Unde s-or fi dus? Heiiii, stimate valori ale omenirii ce dăinuiți de atâta amar de vreme!!!!! Unde stați ascunse???? Am senzația că în România anilor 2017 nimic nu mai e ce a fost. Zilele trecute mă întâlnesc pe palierul blocului cu un domn, vecin cu mine de ceva vreme, ce se uita lung la mine, așteptând să îi dau eu, femeie, binețe. Să mă înțelegeți, nu mai am 12 ani, nu mai sunt în situația de a spune sărut mâna tuturor persoanelor mai în vârstă ce trec pe lângă mine. Am 40 ani și mi se pare de bun simț, da, acel bun simț pe care îl tot caut, să mă salute întâi bărbatul, mai ales că sunt o cunoscută, într-o oarecare măsură. Ete na, bărbatul se uita ca boul la mine. Și nu e prima oară când mi se întâmplă asta.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Probabil cu vârsta devin invizibilă, cine știe. Pe vremea când bunul simț nu era rătăcit, nu numai că bărbatul saluta primul, ba își scotea și pălăria în fața duduiței pe care o întâlnea. De sărutări de mâini nu mai vorbesc, nu cred că e cazul să merg chiar până acolo. Bunul simț a dispărut pe vecie dintre noi. Nu îl găsesc nici în autobuz, nici în metrou, unde stau bine merci tineri de 20 ani, încă odihniți de vreme și probleme și nu catadicsește nici unul să se scoale pentru a oferi locul unei femei însărcinate, unui vârstnic, unei mame cu prunc în brațe, în ciuda faptului că există niște locuri special amenajate pentru aceste categorii de călători. Bunul simț nu mai e de găsit nici în preajma locurilor de parcare pentru persoane cu dizabilități. Acolo parchează numai ăia de vor cât mai aproape de intrarea în magazin, la Mall, la farmacie etc. Bunul simț e pierdut dintre noi când mergem la cumpărături și țipăm la amărâtele de casiere, supărați că sunt cozi. Păi ce vină au femeile alea de îți scanează produsele? Țipă la patron, la manager, la oricine altcineva, dar nu la angajată, că nu proptește amărâta aia oameni în posturi. Bunul simț lipsește când plouă și trece un neisprăvit cu o viteză fantastică și te lasă ud până la piele. Bunul simț lipsește când punem muzica la maxim până în zori deși a doua zi lumea merge la serviciu. Bunul simț lipsește când mergi în mijloacele de transport în comun și ăl de lângă tine nu a văzut săpun de mai bine de două săptămâni, în schimb când te întreabă dacă cobori la prima îți aruncă un damf de alcool stătut. Bunul simț lipsește și tinereilor de 18 ani, abia ieșiți de pe băncile școlilor și care au senzația că le știu pe toate.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Bine, hai, aici poate e specific vârstei. Însă în mod clar e lipsă de bun simț și educație când mă sfidează un rahat cu ochi de 19 ani, la volanul unei mașini de 50.000 euro, cumpărată din banii mă-sii, mașină pentru care rahatul cu ochi nu a muncit nici o secundă în viața lui. Pentru rahații ăștia, să îmi scuzați expresia, restul omenirii e prostime, pleavă, el e moț, moțul știm noi cui. E moț că are tac-su bani. Ce mai e lipsit de bun simț? Ah, da, clasa politică e lipsită de bun simț. Probabil de acolo pleacă totul, că doar peștele de la cap se împute. Sistemul sanitar, educația și economia sunt lipsite de bun simț. Drumurile sunt lipsite de bun simț, serviciile, calitatea hainelor, oamenii, literatura contemporană, muzica. Mai sunt lucruri lipsite de bun simț și de valoare? Cu siguranță! Aș zice că poate e cazul să pornim toți în căutarea bunului simț. Poate dacă l-am căuta măcar 5 minute pe zi s-ar schimba ceva. Nu trebuie să fie ceva planificat, nu trebuie să ne luăm geanta în spinare să căutăm bunul simț, e suficient să ne amintim că l-am pierdut doar în drumul către lift sau spre autobuzul către locul de muncă. Să ne amintim de bunul simț când câinele nostru face câte o căcărează în scara blocului și suntem atât de nesimțiți încât îl lăsăm acolo să îl strângă femeia de serviciu. Oameni buni, haideți să căutăm bunul simț!</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

18 ani, 2017, autobuz, bun simt, clasa politica, femei insarcinate, metrou, muzica la maxim, prunc, realitatea zilei, Romania, sistemul sanitar

Pierdut bun simț

    Am pierdut bun simț. Nu, nu pe al meu, din fericire. Pierdut bun simț, nu îl declar nul. Nu, sub nici o formă. Ofer chiar recompens...

Lucruri enervante în peisajul urban

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3zU-p09JpTjj7nMOMWL79B8popy3pIMjciSxrjndbwsdFU5_nVJOy7w1YS7Mdl4Vw9vJ-XmtxDRAzlFmGzF0QkgVcnj4xrXymys4wqOkvLjg1XlBzi80Xis5_2W2okMR7swWcl6Eiw4c/s1600/Lucruri_enervante_in_peisajul_urban.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3zU-p09JpTjj7nMOMWL79B8popy3pIMjciSxrjndbwsdFU5_nVJOy7w1YS7Mdl4Vw9vJ-XmtxDRAzlFmGzF0QkgVcnj4xrXymys4wqOkvLjg1XlBzi80Xis5_2W2okMR7swWcl6Eiw4c/s1600/Lucruri_enervante_in_peisajul_urban.jpg" /></a></div> <div style="text-align: justify;">     Când trăiești într-un oraș de dimensiuni mari, nu neapărat în capitală, te lovești, inevitabil, și de aspecte mai puțin plăcute care ajung să îți facă viața un calvar dacă nu îți aplici și tu un obraz ceva mai gros. Aspectele acestea țin, în mare măsură, de latura umană, de interacțiunea cu semenii noștri și de gradul de iritare pe care ni-l provoacă ei. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 1. Pe primul loc în topul enervării urbane este nesimțitul cu mașină. A nu se înțelege că toți posesorii de mașină ar fi nesimțiți. Doar că există unii care pur și simplu îți strică ziua. Nesimțitul cu mașină nu poate sta la coadă, el trebuie să o ia pe contrasens pentru că e grăbit, pe linia de tramvai, restul care stau în coloană sunt niște proști. Regulile de circulație sunt pentru proști, băieții deștepți fac pipi pe indicatoare, marcaje. Alt nesimțit cu mașină e cel care parchează pe trotuar în așa fel încât să ocupe tot trotuarul, măcar să nu mai treacă nimeni, nici persoane cu cărucior, persoane în vârstă, copii, nimeni. Și dacă îi ridici ștergătorul în semn de protest tot el va fi șucărit. Alt nesimțit care enervează e cel care parchează în stația de autobuz sau care lasă mașina pe avarii, el având treabă la magazinul din colț, magazin la care cu siguranță este coadă. Nu mai are loc să treacă nici aici nimeni, degeaba îl claxonează lumea să vină la mașină, când vine, de asemenea e supărat, că nu a greșit cu nimic, doar a pus mașina pe avarii.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 2. Nesimțitul de la bloc. Cel mai tare mă enervează vecinii care nu au bunul simț să își treacă numărul de persoane real la întreținere, vecinii care se uită la tine ca mâța în calendar când ești politicos și îi saluți, vecinii care ies cu câinele la plimbare, câinele își face nevoile în lift sau pe scări și proprietarul nu are bunul simț să curețe. Vecinii care se uită la tine de la geam când ieși să dai zăpada dar nu ar da o mână de ajutor </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 3. Coada de la cumpărături. Nu, rectific, oamenii care stau la coadă la cumpărături. Mergi la magazin, e coadă și se trezesc unii să țipe la amărâtele alea de casiere. Ţipă la ele să mai angajeze oameni dacă nu au, ca să nu mai stea ei la coadă. Nene, nu e magazinul mă-sii, nu angajează casiera oamenii, responsabili pentru treaba asta sunt alții, nicidecum doamnele acelea care sunt destul de chinuite și tracasate și asta pentru salariul minim pe economie. Oameni buni, nu mai țipați la angajații aceștia, nu au absolut nici o vină. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 4. Slăbănoagele din autobuze cu Louis Vuitton fals care se uită de sus la restul omenirii din autobuz. Hellooo, fată dragă, mergi cu 336, nu cu limuzina personală. Dacă ți-ai pus o pereche de gene false de la Kalos cu 30 lei perechea asta nu te face cu nimic mai bună decât restul muritorilor. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 5. Autobuzul plin, te calci în picioare de aglomerație, nu ai loc nici să respiri, ajunge mijlocul de transport în comun în stație, nu ai loc să miști nici vârful nasului, că se trezește vreo tanti țipând să avansezi, a văzut ea că la mijloc e loc destul. Tot din categoria mersului cu autobuzul, tot plin și un nene sau tanti are un miliard de papornițe pe scaun. Și lumea stă în picioare ciorchine, nespunând nimic. Șoferul autobuzului care îți închide ușa în nas, special, că așa e el, al naibii, după ce ţi-ai dat sufletul alergând să îl prinzi fiindcă va veni unul abia peste multe zeci de minute. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 6. Clasa politică, sistemul de învățământ, sistemul sanitar, birocrația, tupeul, prețurile mari ale tuturor produselor, începând de la combustibil până la alimente, prostul gust, mizeria lăsată după grătarul de 1 mai, incultura, starea șoselelor etc. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Lista este deschisă, fiecare e liber să o completeze cu propriile lucruri enervante. Sunt absolut convinsă ca fiecare are un lucru care îl scoate din sărite dar în același timp e posibil ca fiecare dintre noi să fie acela care produce enervarea. Am putea încerca să facem lumea asta mai bună și să nu ne mai irităm reciproc.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

bloc, clasa politica, magazin, persoane in varsta, slabanoagele, soferul de autobuz

Lucruri enervante în peisajul urban

    Când trăiești într-un oraș de dimensiuni mari, nu neapărat în capitală, te lovești, inevitabil, și de aspecte mai puțin plăcute care ...

Ţara nu mai doarme!

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD3uskyOj0xLzv4OapQTHl4LXeznkSF3IuIVux_stNtgWejLQZJ63pG32IgrUkNVZSjUBmjlf5539-0ReeTTn12Gcp_yITkp8RwbV90C6T6kIN_vcrTKCI46xgOqjfbAthwml4GVu3AVs/s1600/tara_nu_doarme.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD3uskyOj0xLzv4OapQTHl4LXeznkSF3IuIVux_stNtgWejLQZJ63pG32IgrUkNVZSjUBmjlf5539-0ReeTTn12Gcp_yITkp8RwbV90C6T6kIN_vcrTKCI46xgOqjfbAthwml4GVu3AVs/s320/tara_nu_doarme.jpg" width="320" /></a></div> <div style="text-align: justify;"> Stau și mă uit la oamenii ăștia frumoși care sunt în stradă la ora asta. Deși este miercuri noaptea și lumea probabil este obosită după o zi de muncă și mâine sunt nevoiți să înceapă o altă zi de muncă ca să plătească taxe și să facă țara asta să meargă și, evident, să aibă alții ce fura,  oamenii ăștia sunt încă în piață. Și stau acolo și îngheață la -10 grade, cu copiii de mână,  copii care ar trebui să trăiască într-o ţară în care încă mai sunt valori și unde justiția ar trebui să mai aibă un cuvânt de spus,  un cuvânt care să apere integritatea și moralitatea celor care încă mai cred în ceva și încă mai au credința că lucrurile se mai pot schimba în România noastră.  Este aberant să fii nevoit să ieși în stradă pentru că niște oameni s-au gândit să dea niște ordonanțe care sfidează bunul simt și inteligența a 19 milioane de români.  Indiferent cu cine ai fi votat în decembrie este de-a dreptul stupid ceea ce se întâmplă în țara asta și sunt stupefiată de acest tupeu macabru.  Și se pare că și cei 300.000 oameni ieșiți în stradă sunt la fel de stupefiați. Stau să mă întreb dacă este oare această ordonanță scânteia care va face să se trezească țara asta?  Am văzut în Piața Victoriei un afiș care spunea: „am dormit dar m-am trezit”.  Câte ar trebui să mai suportăm în România asta bogată până deschidem ochii și îndrăznim să ne cerem drepturile?  Și ce dracului vrem de fapt?? Nu cerem decât dreptul nostru de a trăi decent, de a nu mai vedea țara asta furată de 20 ani încoace,  de a nu mai permite abuzuri pentru ca unii să își umple buzunarele pentru toate generațiile ce le vor urma,  nu cerem decât dreptul de a ne duce la medic fără a da șpagă pentru că amărâtul ăla care a învățat 10 ani sau și mai bine are un salariu minim pe economie și e nevoit să accepte ăia 50 RON pe care îi îndeși în buzunarele halatului..... Stăm la -10 grade în stradă pentru că încă mai avem idealuri, pentru că, indiferent cu cine votăm, aș vrea să cred că încă mai suntem niște români buni și sufletiști și calzi și care încă mai cred în ceva. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Mobilizarea asta mi se pare minunată,  mi se pare fantastică comunicarea asta dintre niște oameni care practic sunt niște necunoscuți .Sunt anumite posturi de televiziune care susțin că ce se întâmplă în piețele din toată țara este manipulare. Nu contest și că printre toți manifestanții este posibil să existe și agitatori dar trebuie să recunoaștem că de data asta românii s-au simțit trădați și scuipați şi extrem de jigniţi.  E atât de frustrant să ai senzația că ești un nimeni și că nu îi pasă nimănui de tine.  Ori oamenii ăia cu ordonanța de o dădură mișelește în toiul nopții nu au făcut altceva decât, să mă scuzați, să facă pipi inclusiv pe cei pe care i-au simpatizat.  Sunt atât de revoltată, și ca mine restul de români probabil,  de faptul că toţi ăștia pe care îi votăm, nu fac decât să își bată joc de noi, de un popor întreg, în detrimentul averilor lor. Mai nene,  cât să furi???? Ok, furi, înțeleg și asta până la un punct.  Dar lasă-i dracului și pe alții să trăiască, nu mazili o ţară întreagă doar să poţi tu să trăiești bine, cum zicea un ilustru personaj cu şuviţă. E dureros să ştii că eşti privit doar ca un plătitor de taxe taman bun de muls şi pe care nu dai nici o ceapă degerată. „Lasă-i dracului să moară, noi să fim sanatoşi”. Eh, cred că nu prea mai ţine treaba asta şi lumea începe să se cam trezească. Este emoţionant să vezi solidaritatea astea umană. Şi este emoţionant faptul că oamenii nu se mai pot privi în oglindă dacă nu simt că fac ceva. Aş vrea să cred că solidaritatea asta umană va rezolva ceva şi va fi o lecţie pentru viitorii politicieni, că nu e atât de simplu să calci în picioare un popor întreg. Sau poate nu va rezolva nimic şi vom deveni din ce în ce mai blazaţi şi cu jugul din ce în ce mai apăsat asupra gâturilor noastre.</div> <div style="text-align: justify;"> Nu pot decât să urez succes unei acţiuni care nu cred că va rămane fără urmări, fie asupra conştiinţei naţionale, fie asupra clasei politice.</div> <div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> </div>

clasa politica, constiinta nationala, jug, miercuri, mobilizare, oameni, ordonanta, personaj, piata victoriei, politicieni, protest, realitatea zilei, Romania, solidaritate, solidaritate umana, toiul noptii

Ţara nu mai doarme!

Stau și mă uit la oamenii ăștia frumoși care sunt în stradă la ora asta. Deși este miercuri noaptea și lumea probabil este obosită după o...