Sacoșica cu senzații

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsKWXwr7VVc2keNapVJmzqf7htgGqrikOHEmP0SZm7h-ih4F25466OaGFWG704KL4d13nIXZGPghkoMiZBnXeZJbbcWOmixGyQTu9g4nJC-pUAfch8k2ip3h5_ceUuopGpOoAzMXDzjk8/s1600/Sacosica_cu_senzatii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="408" data-original-width="612" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsKWXwr7VVc2keNapVJmzqf7htgGqrikOHEmP0SZm7h-ih4F25466OaGFWG704KL4d13nIXZGPghkoMiZBnXeZJbbcWOmixGyQTu9g4nJC-pUAfch8k2ip3h5_ceUuopGpOoAzMXDzjk8/s320/Sacosica_cu_senzatii.jpg" width="320" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Îmi țineam copilul în brațe zilele trecute și aș fi vrut să opresc timpul în loc, voiam să nu se mai termine momentul acela de pupic lipicios și plescăit. Mi-a trecut repede însă fiindcă individul mic s-a gândit că e cazul să mă muște vârtos de nas. Am realizat astfel că sunt extrem de multe momente prețioase în viață pe care avem tendința să le ascundem într-un colțișor al memoriei. Le lăsăm acolo și nu le mai dezgropăm niciodată, din păcate. Într-o lume ideală, parfumată și bună mi-ar plăcea să am o trăistuță în care să bag fiecare moment care mă face fericită. Cred că ar fi o traistă enormă, nici nu știu dacă ar putea încăpea acolo tot ceea ce mi se pare frumos pe lumea asta. Și când te-ai simți trist, deprimat, abandonat, neiubit, ai băga mâna în sacoșică, ai scoate o amintire care ți-a umplut sufletul de căldură și viața parcă s-ar colora într-o nuanță ceva mai caldă. Ce lucruri aș băga în sacoșa cu senzații? Multe, dar nu neapărat într-o ordine, ar fi așezate acolo de-a valma.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     </div> <div style="text-align: justify;"> 1. Felul în care te simți când ți se așează copilul mic în brațe, cum te mângâie, cum râde în felul acela caraghios și gâlgâit, cum doarme lipit de tine, cum spune te iubesc, cum se preface a fi un cățel. Toate acestea sunt atât de prețioase numai că, din păcate, cu trecerea anilor, uităm tot ceea ce ne-a bucurat atât de intens într-o anumită perioadă a vieții noastre. Copilul crește, în anumite familii chiar se produce o ruptură și nimeni nu își mai aduce aminte de cum copilul spunea te iubesc. În mod clar aceste amintiri ar intra în sacoșică.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 2. Felul în care ne simțeam noi fiind copii și nu vorbesc de amintirea în sine care are și ea tendința de a se estompa, ci de sentimentul pe care l-am încercat într-o anumită situație: cum mă bucuram când făceam cazemate de zăpadă în fața blocului și veneam acasă ca un șobolan ud, bucuria care m-a cuprins când am primit prima pereche de rotile, și ultima de altfel, căci acelea erau reglabile, le purtai ani la rând. Felul în care părinții noștri ne iubeau și cum ne făceau să ne simțim.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 3. Sentimentul pe care ți-l dă iubirea, fluturii din stomac, zilele întregi de nemâncare, fiindcă nu aveai nevoie decât de dragoste, amintirea plimbatului de mână în parc, statul pe bancă strâns îmbrățișat, partida de sex care ți-a sucit mințile, țigarea de după, ploaia care se aude când stai în brațele persoanei iubite. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 4. Cele mai bune 10 filme și felul în care te fac ele să te simți. Eu, de exemplu, văd Meet Joe Black cam o dată pe an și de fiecare dată plâng în hohote la sfârșitul lui. La fel pățesc cu Green Mile. Cine le-a văzut cred că poate confirma. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 5. Senzația de uitare, de contopire pe care ți-o dă un concert în aer liber, cu o acustică fantastică. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 6. Gustul provocat de mâncare, fie că e dulce, sărat, piperat, acru etc. Modul în care mâncarea bună ți se topește în gură.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     </div> <div style="text-align: justify;">     Și multe, multe altele. Într-o sacoșică a senzațiilor ar intra tot ceea ce ne-a bucurat vreodată sufletul și inima în așa fel încât atunci când nori negri ți se adună deasupra capului, să bagi mâna în trăistuță, scoți o amintire, ți-o proiectezi pe ecranul minții și, poate, poate, măcar pentru o perioadă soarele va răsari. Cred că viața ar fi mult mai frumoasă și am trece mai ușor peste perioadele urâte ale vieții dacă am avea putința de a retrăi anumite momente ale existenței noastre. Mai cred că am deveni ceva mai buni și mai puțin încrâncenați. Mă scoate din minți copilul pentru că are o criză de plâns la fiecare jumătate de oră? Pac, am băgat mâna în geanta mea de Mary Poppins, am scos senzația provocată de nașterea copilului meu și atunci, cu siguranță, mă voi îmblânzi și nu voi mai avea tendința de a mă rățoi la el și voi încerca să îl iau mai cu binișorul. Mă irită soțul? Bag mâna în aceeași geantă și scot frumușel de acolo felul în care m-am simțit când m-a sărutat prima oară și iritarea poate va dispărea ca un fum. Poate nu trebuie să fie neapărat o geantă mare, senzațiile, sentimentele ocupă un loc infim, chiar spre invizibil. Repet, nu amintirea ar trebui stocată, ci doar sentimentul pe care l-a oferit un anumit moment. Până una alta încerc să valorific fiecare moment frumos, să mă bucur cât pot, căci toate acestea trec ca o clipire de ochi. Vă doresc să aveți fiecare parte de geanta proprie cu senzații.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

amintirea, clipire, copil, copil fericit, copil mic, criza de plans, geanta, marz poppins, moment frumos, ochi, parintii nostri, pereche de rotile, senzatii, sufletul si inima, trist, utile

Sacoșica cu senzații

    Îmi țineam copilul în brațe zilele trecute și aș fi vrut să opresc timpul în loc, voiam să nu se mai termine momentul acela de pupi...