Spovedania creștinului ortodox și yoga

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4Kq6OGc2tFE188KHJ_Xg1MUZArg3mALBvrGTaGe2b7biwHdSz5BvgwKpNGnx-FIsA5w_hrXjnfy4-OjhD83nXq8TmGSv-Ro1sAkDhD8nbYLp5xU8RJ6PmWtN0c2MR-PYWuRju9_UoM7U/s1600/Spovedania+crestinului+ortodox+si+yoga.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1072" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4Kq6OGc2tFE188KHJ_Xg1MUZArg3mALBvrGTaGe2b7biwHdSz5BvgwKpNGnx-FIsA5w_hrXjnfy4-OjhD83nXq8TmGSv-Ro1sAkDhD8nbYLp5xU8RJ6PmWtN0c2MR-PYWuRju9_UoM7U/s320/Spovedania+crestinului+ortodox+si+yoga.jpg" width="320" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     În urmă cu ceva vreme am mers la un așezământ bisericesc de prin preajma Bucureștiului, destul de renumit printre enoriași din cauza unui izvor tămăduitor și a unei icoane făcătoare de minuni. Nu pot spune că sunt tare bisericoasă, din punctul meu de vedere te poți ruga la fel de bine și sub cerul liber, ca și în biserică, dacă așa îți e voia. Ba parcă ești chiar mai liniștit sub cerul liber, în preajma unui copac, decât în biserică, înconjurat poate numai de fățarnici. Dar sufletul omenesc are hachițele lui și simte nevoia, din când în când, să se roage și în casa Domnului. Toate bune și frumoase, din păcate nu pot spune că am fost chiar pătrunsă de liniștea și seninătatea locului, fiind duminică și alte suflete au dorit să își mărturisească păcatele, parcă prea multe suflete din punctul meu de vedere. Românul are senzația că dacă ia la picior toate mănăstirile, bisericile și chiliile, va fi spălat de păcate, va câștiga la loto, își va găsi iubirea sau va fi sănătos tun.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Românul nu înțelege că smerenia și credința stau în cu totul alte lucruri decât pelerinajul duminical la bisericile din preajmă și înconjuratul bisericii în genunchi. Până la urmă Dumnezeu nu ne vrea cu capul plecat, Dumnezeu ne vrea cu capul sus, fără a avea rușinea faptelor noastre. Astfel, după micul meu popas, în drum spre ieșire, am primit un ghid de spovedanie. L-am pus în geantă, cu gândul să îl citesc puțin mai târziu. Și l-am citit și am avut un șoc. Habar nu am avut că creștinul ortodox are atâtea interdicții. Habar nu am avut că putem fi atât de înapoiați, aș fi spus că ghidul a fost scris pe vremea Inchiziției. Îndreptarul are, nici mai mult nici mai puțin decât șase pagini, cuprinzând două secțiuni, una cu păcatele vârstei mature, una cu păcatele tinerilor, chiar ale copiilor, ceea ce mi s-a părut de-a dreptul șocant, din punctul meu de vedere un copil neputând fi încărcat de păcate. Așadar, atunci când ai intenția de a te spovedi, e bine să ai un carnețel în care să îți notezi toate păcatele. După ce am citit îndreptarul, am ajuns la concluzia că dacă aș nota tot ceea ce e considerat păcat în hârtiile acelea, aș sta numai la preot. A practica yoga, meditație, bioenergie e considerat păcat. A te uita la televizor e considerat păcat. Ți-ai pierdut timpul cu nimicuri, pe internet, în club? Ce să vezi, e păcat. Lucrezi duminica? E păcat. Lucrezi, da, că la patron mai lucrezi și duminica și lucrezi că nu ai ce face, trebuie să îi pui copilului o pâine pe masă. Nu ții post miercuri și vineri? Evident că e păcat. Ești tatuat, ai vreun cercel în altă parte decât în urechi? Ești ca și condamnat să mori în flăcările iadului. Te mândrești că ești frumoasă, că ești talentată? Ori ești mânios, supărat, ești nervos, ai țipat? Atunci ești un păcătos notoriu. Fumezi sau consumi substanțe interzise? Iar ai păcătuit. Și lista continuă în această manieră. Nu știu cărui Dumnezeu se închină oamenii aceștia de au alcătuit acest Îndreptar, dar Dumnezeul meu mă iubește și când mă uit la televizor, mă iubește și pentru că sunt tatuată și sunt sigură că m-a iubit și când am fumat și tocmai pentru că m-a iubit, mi-a ajutat și am reușit să mă lepăd de obiceiul acesta atât de dăunător sănătății mele. Și eu cred că Dumnezeu e atât de ocupat să îi iubească pe alți oameni, încât nu va mai avea timp să se supere pe mine că m-am uitat la televizor sau că am ieșit la o cafea.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Și cum Dumnezeu mă iubește pe mine, Îl răsplătesc în aceeași manieră, căci dragostea mea pentru Divinitatea e aceeași, chiar dacă am intenția să practic yoga, căci Dumnezeul meu nu e neapărat ortodox, Dumnezeul meu este Dumnezeu și atât, Dumnezeul meu nu e nici măcar român, Dumnezeul meu e Dumnezeul tuturor, chiar și al practicanților de yoga. Și Dumnezeul meu și al copilului meu nu se supără că al meu copil vrea o bucată de ciocolată în plus și cu siguranță nu se va mânia nici pe mine, nici pe copil că a avut o zi proastă, că a țipat fiindcă a fost obosit. Dumnezeul meu iubește și fără Îndreptar, tot așa cum îi iubește și pe cei ce respectă Îndreptarul cu sfințenie. Dumnezeul nostru ne iubește în ciuda lipsei de la spovedania aceasta ce ar trebui să fie atât de stufoasă. E foarte simplu, dacă tu iubești Divinitatea și aceasta te va iubi pe tine și iubirea ți se va întoarce cu aceeași măsură.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

bioenergie, club, enoriasi, geanta, internet, lucrezi duminica, pacat, pacatele tinerilor, post, realitatea zilei, tatuaj, yoga

Spovedania creștinului ortodox și yoga

    În urmă cu ceva vreme am mers la un așezământ bisericesc de prin preajma Bucureștiului, destul de renumit printre enoriași din cauz...

Sacoșica cu senzații

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsKWXwr7VVc2keNapVJmzqf7htgGqrikOHEmP0SZm7h-ih4F25466OaGFWG704KL4d13nIXZGPghkoMiZBnXeZJbbcWOmixGyQTu9g4nJC-pUAfch8k2ip3h5_ceUuopGpOoAzMXDzjk8/s1600/Sacosica_cu_senzatii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="408" data-original-width="612" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsKWXwr7VVc2keNapVJmzqf7htgGqrikOHEmP0SZm7h-ih4F25466OaGFWG704KL4d13nIXZGPghkoMiZBnXeZJbbcWOmixGyQTu9g4nJC-pUAfch8k2ip3h5_ceUuopGpOoAzMXDzjk8/s320/Sacosica_cu_senzatii.jpg" width="320" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;">     Îmi țineam copilul în brațe zilele trecute și aș fi vrut să opresc timpul în loc, voiam să nu se mai termine momentul acela de pupic lipicios și plescăit. Mi-a trecut repede însă fiindcă individul mic s-a gândit că e cazul să mă muște vârtos de nas. Am realizat astfel că sunt extrem de multe momente prețioase în viață pe care avem tendința să le ascundem într-un colțișor al memoriei. Le lăsăm acolo și nu le mai dezgropăm niciodată, din păcate. Într-o lume ideală, parfumată și bună mi-ar plăcea să am o trăistuță în care să bag fiecare moment care mă face fericită. Cred că ar fi o traistă enormă, nici nu știu dacă ar putea încăpea acolo tot ceea ce mi se pare frumos pe lumea asta. Și când te-ai simți trist, deprimat, abandonat, neiubit, ai băga mâna în sacoșică, ai scoate o amintire care ți-a umplut sufletul de căldură și viața parcă s-ar colora într-o nuanță ceva mai caldă. Ce lucruri aș băga în sacoșa cu senzații? Multe, dar nu neapărat într-o ordine, ar fi așezate acolo de-a valma.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     </div> <div style="text-align: justify;"> 1. Felul în care te simți când ți se așează copilul mic în brațe, cum te mângâie, cum râde în felul acela caraghios și gâlgâit, cum doarme lipit de tine, cum spune te iubesc, cum se preface a fi un cățel. Toate acestea sunt atât de prețioase numai că, din păcate, cu trecerea anilor, uităm tot ceea ce ne-a bucurat atât de intens într-o anumită perioadă a vieții noastre. Copilul crește, în anumite familii chiar se produce o ruptură și nimeni nu își mai aduce aminte de cum copilul spunea te iubesc. În mod clar aceste amintiri ar intra în sacoșică.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 2. Felul în care ne simțeam noi fiind copii și nu vorbesc de amintirea în sine care are și ea tendința de a se estompa, ci de sentimentul pe care l-am încercat într-o anumită situație: cum mă bucuram când făceam cazemate de zăpadă în fața blocului și veneam acasă ca un șobolan ud, bucuria care m-a cuprins când am primit prima pereche de rotile, și ultima de altfel, căci acelea erau reglabile, le purtai ani la rând. Felul în care părinții noștri ne iubeau și cum ne făceau să ne simțim.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 3. Sentimentul pe care ți-l dă iubirea, fluturii din stomac, zilele întregi de nemâncare, fiindcă nu aveai nevoie decât de dragoste, amintirea plimbatului de mână în parc, statul pe bancă strâns îmbrățișat, partida de sex care ți-a sucit mințile, țigarea de după, ploaia care se aude când stai în brațele persoanei iubite. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 4. Cele mai bune 10 filme și felul în care te fac ele să te simți. Eu, de exemplu, văd Meet Joe Black cam o dată pe an și de fiecare dată plâng în hohote la sfârșitul lui. La fel pățesc cu Green Mile. Cine le-a văzut cred că poate confirma. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 5. Senzația de uitare, de contopire pe care ți-o dă un concert în aer liber, cu o acustică fantastică. </div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div> <div style="text-align: justify;"> 6. Gustul provocat de mâncare, fie că e dulce, sărat, piperat, acru etc. Modul în care mâncarea bună ți se topește în gură.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     </div> <div style="text-align: justify;">     Și multe, multe altele. Într-o sacoșică a senzațiilor ar intra tot ceea ce ne-a bucurat vreodată sufletul și inima în așa fel încât atunci când nori negri ți se adună deasupra capului, să bagi mâna în trăistuță, scoți o amintire, ți-o proiectezi pe ecranul minții și, poate, poate, măcar pentru o perioadă soarele va răsari. Cred că viața ar fi mult mai frumoasă și am trece mai ușor peste perioadele urâte ale vieții dacă am avea putința de a retrăi anumite momente ale existenței noastre. Mai cred că am deveni ceva mai buni și mai puțin încrâncenați. Mă scoate din minți copilul pentru că are o criză de plâns la fiecare jumătate de oră? Pac, am băgat mâna în geanta mea de Mary Poppins, am scos senzația provocată de nașterea copilului meu și atunci, cu siguranță, mă voi îmblânzi și nu voi mai avea tendința de a mă rățoi la el și voi încerca să îl iau mai cu binișorul. Mă irită soțul? Bag mâna în aceeași geantă și scot frumușel de acolo felul în care m-am simțit când m-a sărutat prima oară și iritarea poate va dispărea ca un fum. Poate nu trebuie să fie neapărat o geantă mare, senzațiile, sentimentele ocupă un loc infim, chiar spre invizibil. Repet, nu amintirea ar trebui stocată, ci doar sentimentul pe care l-a oferit un anumit moment. Până una alta încerc să valorific fiecare moment frumos, să mă bucur cât pot, căci toate acestea trec ca o clipire de ochi. Vă doresc să aveți fiecare parte de geanta proprie cu senzații.</div> <div style="text-align: justify;"> <br /></div>

amintirea, clipire, copil, copil fericit, copil mic, criza de plans, geanta, marz poppins, moment frumos, ochi, parintii nostri, pereche de rotile, senzatii, sufletul si inima, trist, utile

Sacoșica cu senzații

    Îmi țineam copilul în brațe zilele trecute și aș fi vrut să opresc timpul în loc, voiam să nu se mai termine momentul acela de pupi...

Ce gândesc femeile vs. ce gândesc bărbații

<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhf_nwahgtgCB8qahHWetrvH8PP3kyoSKQZ7l2fb7cfWjAV9f9Ur8FIxfJZvdbjWHLSULc5-vsZJlM0D5wZdFpJkQ7xycbtTeiofNoM5NK7uLVSBYQC4Qv2ff5txpwQmi8qvkEYqybBMyQ/s1600/Ce_gandesc_femeile_vs_ce_gandesc_barbatii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="386" data-original-width="550" height="224" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhf_nwahgtgCB8qahHWetrvH8PP3kyoSKQZ7l2fb7cfWjAV9f9Ur8FIxfJZvdbjWHLSULc5-vsZJlM0D5wZdFpJkQ7xycbtTeiofNoM5NK7uLVSBYQC4Qv2ff5txpwQmi8qvkEYqybBMyQ/s320/Ce_gandesc_femeile_vs_ce_gandesc_barbatii.jpg" width="320" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <br /></div> <div>     <b>Gânduri femeiești într-un interval de 24 ore (sau chiar mai puțin)</b></div> <br /> <div style="text-align: justify;">     Aha, ia să vedem ce am de făcut azi. Să beau repede o cafea, să îmi smulg firele acestea de păr rebele care au crescut la sprâncene, să văd cum reușesc să scol copilul, trebuie să îl pregătesc de grădiniță. Oare o vrea să se spele pe dinți sau nu? Să îi pun ciorapi lungi sau șosete? Oare ce mă fac dacă o trage la grădiniță pe Bianca de coadă? Are limba engleză azi? O fi învățat ceva? Că nu vrea să spună nimic nimic. Hai, e timpul să îl scol. Doamneeeee, cât durează să se încalțe și să își pună hanoracul. Jur că nu mai pot și într-o bună zi am să fug în lume. Nu mai pot, efectiv nu mai pot. Hmmmm, mi-a sărit oja de la o unghie, să văd când naibii reușesc să mă programez la o manichiură. Părul ăsta stă ca naiba, ar cam avea nevoie de o tunsoare. Oare cu ce să mă îmbrac? Să îmi iau rochia aceea neagră sau m-am tot îmbrăcat în negru? Eh, rochie, de parcă am eu timp acum să caut ciorapi, pantofi. Hai că trag o pereche de jeans pe mine. M-aș farda. N-am timp, dau repede un bb cream. Trebuie să cumpăr și din ăsta. Haiii pui, hai odată, te rog frumos, o să întârziem și nu vreau să se supere doamna. Așa. Să vedem când naiba apuc azi să mă duc la cumpărături.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="6911166907" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Nici nu știu ce să fac de mâncare. Poate o supă cremă. Sau niște pulpe la cuptor. Cine știe ce bagă în puii ăștia de sunt așa grași. Numai chimicale. Că nici nu știu ce să le mai dau de mâncare. Oare mâine o ploua? Să îi scot ăstuia mic cizmele de cauciuc? Lasă, văd eu mâine dimineață. Ce o face Laura? Ia să o sun eu mai târziu, după ce las copilul la grădiniță. De fapt o sun când îmi iau pauza de masă, probabil atunci va avea și ea timp. Aș avea nevoie și de o geantă. Vaiii, am uitat, trebuie să mă duc să plătesc asigurarea obligatorie la locuință, factura la apă și gaz. De fapt de ce să mă mai complic?! Lasă că plătesc de pe telefon, că și așa am aplicație. Noroc cu tehnologia asta că nu mai trebuie să stai pe la coadă la fiecare furnizor de servicii. Cum le-o fi făcut mama pe toate? Eu, fără Pampers, cred că aș fi înnebunit, să tot stau să spăl, să usuc, să fierb și să calc scutece. Îți dai seama câtă muncă?! În fine, acum e mai bine. E mai bine pe naiba. Ce o fi făcut Dan ( soțul ) cu mașina? Să mă c...c și în ea de mașină că așa m-am săturat.....ba are nevoie de una, ba de alta. Dar e bună, e adevărat, te mai duci încolo, încoace. Ete fâs, de parcă ăia care nu au mașină nu se duc nicăieri? Ba se duc și ăia, iau trenul și se duc, că nu s-a născut nimeni în mașină. O să îl sun imediat și pe Dan, mă scoate din sărite și el. Mâine, când mă întorc de la serviciu trebuie să calc neapărat, am un morman, cred că nu le termin niciodată. Cică să nu țipi la copil. Cum să nu țipi, că simți la un moment dat că nu mai poți după ce îi spui de un miliard de ori, cu zâmbetul pe buze, să își strângă jucăriile.</div> <br /> <script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script> <br /> <ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-9182074860781166" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="7968365181" style="display: block; text-align: center;"></ins><script> (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); </script> <br /> <div style="text-align: justify;">     Zâmbetul ăla înțepenește în rictus și mai țipi, n-ai ce să faci. În seara asta să îl culc mai devreme, altfel o să fie obosit. Sau să fac o mazăre cu un piept de pui. Mda, cred că asta fac. Și seara poate o omletă cu brânză și ceva salată. M-am îngrășat. Ar trebui să fac mai multă mișcare sau măcar să mănânc mai puțin seara. Hai odată, autobuzul naibii, nu mai vine, am obosit și mă dor și picioarele. Să mă văd acasă, sunt așa obosită. Poate apuc să citesc și eu măcar vreo trei pagini azi. Sau poate am vreme să mă mai uit la hainele alea de iarnă. Că nu am avut timp să fac nimic nimic etc.</div> <br />     <b>Gânduri bărbătești într-un interval de 24 ore (sau chiar mai mult)</b><br /> <br /> <div style="text-align: justify;">     Să vedem ce o avea mașina aia, că așa mă scoate din sărite. (Acest text e o glumă, cu siguranță și bărbații se gândesc la o multitudine de lucruri de-a lungul unei zile)</div>

autobuz, barbati, chimicale, copilul la gradinita, factura, femei, ganduri, geanta, ingrasat, locuinta, pereche, supa crema, telefin, utile

Ce gândesc femeile vs. ce gândesc bărbații

     Gânduri femeiești într-un interval de 24 ore (sau chiar mai puțin)     Aha, ia să vedem ce am de făcut azi. Să beau repede o ca...