Ce îmi place și ce nu îmi place în luna cadourilor - Partea I

    Vreau sau nu, luna decembrie este o lună deosebită. E vorba de nașterea lui Iisus Christos, e vorba de iubire, e vorba de iertare, de a deveni mai buni, de a face o analiză și o introspecție a sufletului, e vorba de a ne împăca cu noi înșine și cu aproapele nostru. Mă rog, sau așa ar trebui să fie. Însă luna decembrie vine atât cu lucruri bune cât și cu neajunsuri, căci nu le poți avea chiar pe toate. Ca să nu fiu cârcotașă chiar de la început, am să încep cu lucrurile bune, cu gândul de a vedea prima oară partea plină a paharului, închizând ochii, măcar pentru o perioadă, la goliciunea paharului de lună decembrie. Așadar, iată ce îmi place în luna cadourilor: 

   

- îmi place că măcar o lună pe an, din 12, lumea face un efort pentru a-i bucura pe cei de lângă ei. Se mai întâmplă și de Paște însă impactul asupra oamenilor nu e atât de mare, probabil nașterea fiind un eveniment care provoacă bucurie. Îmi place că oamenii se simt mai aproape de divinitate și că, măcar unii dintre ei, încearca să devină mai buni. Asta schimbă cumva mersul universului și pământul se încarcă de vibrații pozitive.

- îmi place că, în ciuda aglomerației din orașe, dar am să las asta la ceea ce nu îmi place, există pretutindeni un aer de sărbătoare. Primăriile aprind luminițe, populația abia așteaptă să vadă cum va fi orașul ornat, sunt organizate târguri de Crăciun unde te duci și bei un vin fiert, mănânci o plăcintă dobrogeană, duci copilul să vadă beculețe, brazi, muzică de Crăciun. 

- îmi place muzica de Crăciun. Eu sunt o persoană extrem de muzicală, în ciuda faptului că nu pot cânta, apreciez muzica și mi se pare că viața ar fi de-a dreptul pustie fără acorduri muzicale. Îmi plac colindele tradiționale românești, îmi plac colindele de pe alte meleaguri, îmi place la nebunie cum rezonează aerul plin de note muzicale, îmi place să merg în magazine unde se aude muzica asta sărbătorească. 

- îmi place că îmi pot arăta iubirea față de cei de lângă mine cumpărându-le câte ceva, fie el și un lucrușor neînsemnat. Până la urmă Crăciunul nu constă în cumpăratul de automobile, diamante și telefoane mobile. Și asta cu cadourile costisitoare e doar o găselniță a comercianților de a-și umfla buzunarele într-o perioadă în care oamenii sunt mână largă. 

- deși Crăciunul nu e despre Moș Crăciun, îmi place să văd bucuria copiilor în luna decembrie. Îmi aduc aminte că eu însămi, în perioada comunismului, stăteam la masa din bucătărie și îi scriam o scrisorică la lumina unei lumânări. Nu, nu pentru că era mai interesant să scriu așa, ci pentru că se oprea curentul când îți era lumea mai dragă. Copiilor le place de Moș Crăciun, evident că și-l imaginează exact ca cel imaginat de cei de la Coca Cola, căci am înțeles că ei au scos pe piață imaginea aceasta a bătrânelului simpatic cu barba ninsă. Copiilor le plac cadourile, dacă ninge le place zăpada, le place să se plimbe cu sania, le plac poveștile de Crăciun.

- îmi place că, după toată nebunia legată de cumpărături, orașul se liniștește. Mi se pare minunat să ieși să te plimbi în dimineața de Crăciun, când tot orașul doarme. Și mi se pare la fel de minunat să te plimbi pe seară, să îți înghețe nasul și să ajungi acasă la un vin fiert cu scorțișoară. Mi se mai pare minunat că măcar câteva zile nu mai e traficul infernal și poți să circuli și tu omenește.

    - îmi place că oamenii se reunesc. Nu îmi place că familiile nu se văd în restul anului, oamenii fiind prea ocupați dar îmi place că măcar o fac de Crăciun, așezați în jurul unei mese și, o dată pe an, încearcă să dea uitării resentimente, ură și neînțelegeri. 

- îmi place că oamenii își iau o pauză de la programul haotic de muncă și reușesc, măcar puțin, să își odihnească trupul și sufletul. E greu să începi să produci pentru societate după mini vacanța de sărbători dar e vital să ai această vacanță, altfel am deveni doar niște roboți neinteresați și neinteresanți. 

- îmi place mâncarea, îmi place cum oamenii își decorează casele atât în exterior cât și în interior, îmi plac unele petreceri de Crăciun. 

    Îmi place Crăciunul și mă bucur că nu am devenit, încă, Grinch, cel ce a furat sărbătoarea. Sper să nu o fac nici când înaintez în vârstă și să îmi placă aceleași lucruri căci, din păcate, sunt și lucruri care nu îmi plac în luna cadourilor. Va urma.