Iarna la români

    În mod surprinzător în România sunt patru anotimpuri. Nu e cazul să le mai spun, le ştim cu toţii. Şi într-unul din aceste anotimpuri e frig, ninge şi îngheaţă. Cred că şi asta ştim cu toţii. Ştiu că mai intervine şi problema încălzirii globale. Şi cu toate astea tot patru anotimpuri avem. Şi treaba e că iarna, în mod cu totul surprinzător, ninge. Uneori mai puţin, alteori ceva mai mult. Şi asta surpinde pe toată lumea: autorităţi, popor, mai puţin pe meteorologi; ăştia nu sunt surpinşi, întâmplarea face că aceştia sunt cei care surprind. Aşa că într-o bună dimineaţă de ianuarie te scoli şi matale frumuşel din pat, te uiţi pe geam şi ce să vezi: ninge!!!!!!! La fel fac şi autorităţile, se uită şi ei tare miraţi pe geam şi constată, plăcut surpinşi ce frumos ninge. Deşi nu ar trebui să fie chiar aşa miraţi, că ăştia, cum spuneam ceva mai devreme, primesc nişte avertizări meteo de la oamenii ăia avizaţi şi ăia le spun din timp: băăăă, o să ningă tare de tot, e cod mov, vişiniu sau mai ştiu eu ce culori de coduri au ( deşi am avut vreme să le învăţ în ultimele zile). În fine. Că autorităţile sunt în fiecare an luate pe nepregătite nu e mare surpriză. Surpriza vine din partea românilor care fac scandal din te miri ce şi care sunt nemulţumiţti din te miri ce. Aşa că mă trezesc şi eu frumos de dimineaţă, mă uit pe fereastră, deschid telefonul cu aplicaţia site-ului de socializare unde pune toată lumea poze cu peisajul feeric şi cu faptul că sunt blocate toate drumurile. Arunc aşa un ochi pe pagină, pute de poze cu zăpada abundentă, îmi fac o cafea şi mă mai uit o dată pe geam. În dreptul ferestrei mele, un nene dă vârtos la lopată. Un nene, atât. Şi să nu mă întelegeţi greşit: nenea asta nu dădea zăpada din drepul scării, a unei căi de acces sau să cureţe puţin drumul. “Domnul” cu pricina îşi dădea zăpada din dreptul maşinii sale. Nici asta nu ar fi fost mare lucru dar -insist să îi tot spun domn- domnul arunca zăpada de pe maşina dânsului exact pe maşinile alăturate. Eram tare curioasă când se va opri. A fost de neoprit, a îngropat, la propriu, cele două maşini de lânga el, sub zăpada. Ce s-or fi bucurat oamenii ăia, proprietarii celorlalte maşini când au văzut ei aşa lucru frumos…..Când a terminat, şi-a pus palma în posterior, să îmi scuzaţi expresia, şi-a pus lopata în maşina şi dus a fost.

    Întâmplarea face că stau într-un bloc în care marea majoritate e sub 40 ani. Puţini sunt trecuţi de vârsta asta. Cam în acelaşi moment în care îl priveam pe domnul mai sus menţionat, un singur domn, şi aici nu mai deschid ghilimele, un domn sărit bine de 60 ani a ieşit cu o lopată şi a început să cureţe scările blocului. Unul, atât. M-am mai uitat din când în când pe geam să văd dacă e ceva activitate, nimic. O să mă întrebaţi de ce nu am ieşit eu însămi să dau la lopată. Fiindcă sunt în casă cu un copil mic de 2 ani şi nu pot să îl las să se uite pe geam cum dă mă-sa zăpada. Şi să ştiţi că e purul adevăr, nu e o scuză ieftină.

    Îmi aduc aminte că pe vremuri cam toată lumea se mobiliza să cureţe, să ajute într-un fel sau altul. Pâna la urmă nici autorităţile nu sunt de vină că ninge. Dar românul s-a învăţat să se plângă, să pună poze pe Facebook şi cam atât. Evident că mai sunt şi români cu simţ civic, nu contest, doar că nu am văzut decât unul în perimetrul blocului meu.