Chris Bohjalian - Dublă constrângere

    În urmă cu ceva vreme citeam F.Scott Fitzgerald, Marele Gatsby. Recunosc, cu rușine, că m-a dezamăgit într-o oarecare măsură, probabil şi din cauza faptului că am prostul obicei de a mă ataşa de personaje şi finalitatea, nu tocmai fericită, mi-a provocat această stare de dezamăgire. Dar nu despre Marele Gatsby aş vrea să vă vorbesc, ci despre Dublă constrângere, a lui Chris Bohjalian. Am achiziţionat-o la un târg de carte, cu o reducere, dar nu pot spune că îmi pare rău. M-a ţinut în priză cât timp am citit-o. Cu totul întâmplător am început să o citesc exact după ce am terminat Marele Gatsby. Și dintr-o dată mă aflu în situaţia de a da peste o continuare a celebrului roman.

    Laurel Estabrook, o studentă în cel de-al doilea an la colegiu, este atacată într-un orăşel din Vermont, în Underhill, şi aproape violată. În urma nefericitului eveniment, se retrage în ea însăşi ca într-o cochilie, devine foarte puţin sociabilă, pasionată de fotografie şi angajata unui adăpost pentru oamenii străzii. Întâmplarea face ca la acest adăpost îl cunoaște pe Bobby Crocker, pasionat de asemenea de fotografie, un bătrân schizofrenic, fost alcoolic, cu o obsesie bolnăvicioasă pentru o geantă de fotografii pe care o duce în permanenţă cu el. În urma morţii acestuia, Laurel se află pusă în situaţia de a păstra aceste fotografii, cu scopul realizării unei expoziții postume. Și din momentul acesta cartea începe să captiveze, fiind un de thriller poliţisto-psihologic, dacă pot spune aşa, fiindcă Laurel găseşte un instantaneu cu ea însăşi, instanataneu realizat în momentul atacului asupra sa. Recunosc că romanul nu este o capodoperă, e genul de carte care se vrea citită între două cărţi mai serioase. Și recunosc că deși ştiam că Marele Gatsby e ficţiune, m-a prins, fiind curioasă ce evoluţie au avut personajele din cartea mai sus amintită. Nu intenţionez să dezvălui toată intriga romanului dar, în mare parte, acţiunea se desfăşoară în jurul personajelor din Marele Gatsby, autorul fiind probabil pasionat de romanul lui Scott Fitzgerald. Așa că afli că Jay Gatsby a avut un fiu, asta pentru cine a citit marele Gatbsy, și dacă nu, vă invit să o faceţi, că iubita lui, Daisy Buchanan are probleme cu alcoolul și o relaţie bolnăvicioasă și nefericită cu soțul, Tom, că cei doi au avut doi copii... Și toate aceste personaje fac de fapt povestea Dublei constrângeri, în care Laurel a lui Chris Bohjalian începe o goană nebună în a descoperi cine a fost cu adevărat bătrânul locatar al azilului, simţind, cumva, că e legată de acesta. Ceea ce e supărător, la un moment dat, e că autorul revine în mod obsesiv la povestea lui Jay Gatsby, concentrâdu-se mai mult asupra personajelor din viaţa fostului contrabadist. Mi-a lăsat impresia că de fapt povestea lui Laurel Estabrook și a lui Bobby Crocker este povestea secundară, personajele nefiind cele principale, ci doar niște marionete în povestea extinsă a lui Gatsby și a iubitei acestuia, Daisy. Încercând să facă lumină şi să îşi explice apartenenţa lui Bobby la familia fostei iubite a lui Gatsy, căci va descoperi curând că e posibil ca bătrânul fotograf să nu fi fost un simplu om la străzii, Laurel încearcă cumva să îşi înfrunte şi demonii proprii şi să găsească o explicaţie în ceea ce i s-a întâmplat în trecut.

    Consider că nu are rost să povestesc mai mult, altfel aș fi pusă în situaţia de a dezvălui finalul romanului, final, care trebuie să recunosc, e destul de tulburător. Și povestind mai mult, aș strica tot farmecul și nu ați mai fi tentaţi să o citiţi. Ar fi păcat.

Din moment ce am ales să vă povestesc puțin despre ea, înseamnă că a atras atenția, Chris Bohjalian fiind totuși un autor premiat, acestuia fiindu-i atribuit New England Book Award. Și dacă nu ați citit MARELE GATSBY, vă recomand să o citiți întâi pe aceasta, măcar că vă veţi bucura de lectura unui roman tulburător și celebru care a inspirat, de-a lungul vremii, cineaști, creatori de modă, regizori…