Am fost acolo - Parcul Mogoșoaia

    În urmă cu aproximativ un an, cam tot în această perioadă a anului, am avut plăcuta surpriză să ajung în parcul Mogoșoaia. Şi de atunci, ori de câte ori am ocazia, încerc să ajung acolo, măcar o duminică pe lună, atunci când permite vremea. Spun că încerc să ajung acolo fiindcă dacă nu ești de prin partea locului sau nu ai mașină e ceva mai dificil de ajuns. Am înțeles că ar fi o linie preorășenească care ar merge direct acolo, 406, dar nu am cunoștință de unde se ia, la cât timp circulă. Am mers cu mașina personală și am ajuns în parc duminică dimineața în jur de ora 9.30. E de preferat să ajungi ceva mai devreme pentru a găsi un loc de parcare în apropierea parcului, după ora 10:30 aglomerându-se destul de tare. Din prima zi în care am fost acolo am declarat că este parcul meu preferat. Singurul inconvenient, din punctul de vedere al celor care au copiii ar fi că este un singur loc de joaca care se aglomerează destul de tare la un moment dat. Mai există un loc de joacă, dar plătit, cu mașinuțe, trambuline, bile din acelea de plastic pe apă etc. Însă pentru iubitorii de mișcare este parcul perfect. De dimensiuni reduse comparativ cu, să zic, parcul Herăstrău, este un parc extrem, dar extrem de îngrijit. Este singurul parc care are un aer pur occidental, peluzele sunt tunse și îngrijite în permanenţă, permițând accesul pentru o gustare în iarbă, un joc cu mingea sau înălțat un zmeu, cum am făcut noi de altfel. Poți să aduci o pătură, șezlong, să te întinzi liniștit la soare, citind o carte sau să te joci cu copilul. Cred că mai bine de jumătate din vizitatorii parcului vin cu biciclete, trotinete, role sau aleargă. În parcul acesta vin preponderent oameni care vor să își educe copiii în spiritul mișcării și al sportului, toți copiii trecuți de 3 ani merg, de asemenea, pe role, triciclete, trotinete, lângă părinți care fac jogging sau pedalează. La intrarea în parc ești întâmpinat de niște baruri și gherete, luând însă forma unor căsuțe de poveste. Mi s-au părut minunate, am avut senzația că sunt în cu totul alt loc decât într-un parc din Mogoșoaia. De altfel senzația aceasta îți este dată pe tot parcursul vizitei în acest parc, pare mai degrabă un parc din Belgia, cum am auzit niște trecători din apropierea mea, de altfel la fel de uimiți de aerul cosmopolit al acestui loc public. Lumea este relaxată, calmă, aparent fără nici o grijă, cum nu prea vezi în locuri din România, ci mai degrabă în parcuri din Olanda. Bineînțeles că nu putea lipsi și latura comercială, existând aici niște spații de închirieri biciclete și carturi. Închirierea costă, recunosc că nu știu cât, noi venind cu role și bicicletă, deci nefiind interesați. Am văzut niște biciclete duble, extrem de simpatice, adulții pedalau, în fața lor existând două scaune mici pentru copii. Toți copiii plimbați cu bicicletele acestea păreau extrem de entuziasmați. Dacă te saturi de plimbat cu role, jucat cu mingea și stat pe iarbă, poți explora liniștit parcul, am dat peste niște alei neasfaltate, foarte pitorești, pavate cu pietriș, pentru a nu te murdări totuși până în gât de noroi. Şi la capătul parcului ți se dezvăluie o surpriză de care rămâi plăcut impresionat: complexul Mogoșoaia, incluzând palatul Brâncovenesc. Niciodată nu am avut suficientă vreme să umblu acolo pe îndelete, din cauza copilului care nu e încă interesat de obiective istorice și turistice, el e încă fascinat de orăcăiala broscuțelor din lac. Cu toate acestea am reușit să văd serele, Turnul Porții și biserica de lângă Turnul Porții, biserica Sfântul Gheorghe și capela Bibescu care adăpostește mormintele familiei Bibescu. În complexul Mogoșoaia se organizează fel de fel de evenimente culturale, concerte, expoziții, recitaluri, fiind un cadru extrem de pitoresc. Este, de asemenea, o locație iubită de cei ce vor să își alcătuiască albumul de nuntă sau pur și simplu niște poze ceva mai artistice. Părăsești acest parc cu o stare de bine, de relaxare, de bucuria că se poate și la noi, că putem fi și noi, românii, altfel. Deja am propus familiei ca data viitoare să iau în spate și o păturică pentru picnic și un coș cu ceva de mâncare, în încercarea de a lua un prânz duminical altfel. Recomand din toată inima acest parc și felicitări primăriei sau responsabililor de îngrijirea și menținerea acestui parc.