Am obosit să fiu obosită

    Am obosit să fiu obosită. Toate suporturile mass-media propovăduiesc un stil de viaţă sănătos, paginile de internet, știrile abundă în fel de fel de informații privind sănătatea trupului și a spiritului. Se dezvoltă chiar o știință conform căreia sănătatea trupului este direct influențată de cea a minții. Numai că să îți ții mintea sănătoasă e un lucru al naibii de greu în societatea zilelor noastre, fie ea românească sau nu. Până și abundența de informații privind, să zicem, suplimentele naturale pe care suntem sfătuiți să le îngurgităm pentru o vitalitate nemaipomenită, ajung să ne obosească prin multitudinea de produse. Una peste alta, cum spuneam, am obosit. Am obosit să mă tot gândesc la câteva zile ce mama naibii să mai gătesc, în așa fel încât să fie și relativ ieftin și bun și sănătos, să hrănească toți cei trei membri ai familiei, am obosit să tot spăl, să întind rufe, să le calc și să le pun la locul lor. Am obosit să îi fac educație copilului meu și să fiu mereu atât de restrictivă pentru binele lui. Am obosit să încerc să fiu și mama și soția și iubita și angajata. Şi am obosit ca atunci când mi se termină orele de serviciu să ajung acasă și să fiu luată de bună, când tot ce îmi doresc e să fac o baie caldă, să îmi pun pahar de vin și să mă tolănesc pe canapea fie cu o carte în mână fie să mă uit la Fantoma de la operă, varianta cu Gerard Butler. Am obosit să spăl kilometri de vase după ce luăm cina, deși știu că ar trebui să fiu recunoscătoare că am ce pune pe masă și că am cu cine împărți bucatele. Am obosit să stau să îmi planific timpul în permanenţă şi am obosit să fiu supărată că nu mai sunt atât de spontană cum obișnuiam. Am obosit să îmi fac griji, să mă cântăresc într-una, speriată la gândul că am mai pus un kilogram. Am obosit să iau traficul bucureștean în picioare aproape în fiecare zi, să mă zdruncin pe drumurile astea minunate pentru care plătim taxe. E obositor şi să deschizi Facebook-ul şi să vezi cam aceleași postări la toți cunoscuții tăi, fiindcă dacă a văzut unul o poză interesantă o distribuie absolut toată lumea. Am obosit să dau bani mulți pe roșii şi castraveți fără gust, să caut puiul fără hormoni și ouă bio, pâine fără zahăr şi mâncare fără aditivi. Am obosit să îmi fac griji dacă îmi va intra copilul la o grădiniță de stat, dacă va avea loc fără să dau șpagă şi să mă gândesc ce se va alege de capul lui în lumea aceasta a adolescenților din ce în ce mai rebeli. Am obosit să mă uit la știri şi să văd numai violuri, bătăi, crime şi scandal. Aş vrea să cred că lumea nu e constituită numai din aşa ceva şi că se întâmplă şi lucruri frumoase şi bune care te fac să îţi dorești să fii mai odihnit. Am obosit să văd părinți excesiv de îngăduitori şi permisivi aşa cum am obosit să văd şi părinți extrem de stricţi cu copiii lor. Am obosit să văd că nu prea mai există echilibru şi armonie. Una peste alta să ştiţi că e greu şi obositor să fii atât de obosit. Numai că nu prea îţi permiți să fii obosit decât pentru o perioadă scurtă pentru că trebuie să continui să faci aceleași lucuri. Dar cred că dacă ai răgazul ca măcar la două zile să te plimbi măcar 15 minute sub o alee cu castani, fără să îţi fie frică că îţi va cădea una în cap, să miroşi o floare şi să guşti o cireașă care nu a costat 50 RON, atunci starea de oboseală se va atenua măcar puţin. Şi din puţinurile astea mai cred că e posibil să îţi vindeci şi mintea, cu scopul final de a-ţi vindeca trupul. Lumea asta e atât de bolnavă şi de obosită la rândul ei încât suntem datori să ne odihnim măcar puţin, puţin de tot, pentru a o face mai bună şi mai senină pentru urmașii noştri. Nu aş vrea să îmi văd copilul la fel de obosit şi de blazat. Aş vrea să îi văd bucuria din ochi când îi bate vântul peste urechile lui clăpăuge atunci când merge cu bicicleta, decât privirea obosită şi încrâncenată când împușcă niște teroriști la calculator. Îmi propun ca de azi să încerc să fiu mai puţin obosită, măcar printr-o oră de somn în plus care va face să pară viața mai roz.