Isteria concursurilor de talente

    De câțiva ani se difuzează la absolut toate posturile de televiziune, fel de fel de concursuri de talente: culinare, muzicale, dansante, pentru copii, pentru adulți, parcă parcă am văzut şi ceva pentru animale, Ham talent sau o chestie de genul ăsta. Românii au talent, X-factor, Vocea României, Iumor etc le ştiţi şi dumneavoastră, îmi e practic imposibil să îmi aduc aminte chiar de toate şi dacă chiar aş reuşi să le enumăr pe toate aş scrie efectiv un articol fără nici un alt conţinut. Din când în când am mai aruncat şi eu câte un ochi pentru că sunt de-a dreptul stupefiată de numărul de concurenţi care se pot înscrie la genul acesta de emisiune. Mă uitam la Antena 1, parcă acolo e X-factor şi erau nişte cadre cu cozile de concurenţi. Doamne iartă-mă, nu mi-am imaginat că românii sunt chiar aşa un popor de talentat de stau la cozi cu zilele pentru a-şi etala talentele. Asta e o adevărată surpriză, având în vedere cozile văzute cred că toţi cei 19 milioane de locuitori ai ţării ne putem duce liniştiţi la audiţii. Televiziunile probabil ne-ar fi de-a dreptul recunoscătoare, ar avea asigurate emisiuni pentru cel puţin 1000 ani, dacă nu mai bine, fiindcă numai din români talentaţi e clar că nu se pot naşte decât alţi români talentaţi. Prima emisiune de gen la care m-am uitat a fost Românii au talent, eram tare curioasă să văd despre ce e vorba. Ştiam formatul emisiunii din Anglia, Britain got talent, ca o paranteză, aflasem de ea când am dat pe Youtube peste prestaţia lui Susan Boyle. Scenă, lumini, format de emisiune, juraţi, atitudinea şi comportamentul juraţilor sunt aidoma celor din străinătate, mă gândesc că emisiunea e achiziţionată şi difuzată ca o franciză, atfel nu îmi explic formatul absolut identic. Prima serie de preselecţii pe care am avut norocul sau nenorocul, că nici nu ştiu cum să spun, a fost epocală. Cred că realizatorii emisiunii au montat pentru acea primă zi scenele cu cei mai tâmpiţi dintre toţi tâmpiţii care veniseră la audiţii. Se ştie de pe vremea marelui imperiu roman că oamenii vor pâine şi circ, ori în acest prim sezon de Românii au talent circul nu se poate spune că a lipsit. Niciodată nu am văzut atâtea specimene cu pretenţii de români talentaţi cum am văzut în acel prim sezon. Au fost şi niscaiva români chiar talentaţi care au produs mari surprize. Nu mai ştiu cine a câştigat, au mai fost sezoane de atunci, cu siguranţă vor mai fi, au câştigat cântăreţi, magicieni parcă, nu ştiu dacă sunt aranjate, votează publicul sau e totul doar aşa de ochii lumii. Însă chestia asta cu concursurile televizate nu prea e făcută să promoveze oamenii cu adevărat talentaţi, din noianul de emisiuni de gen cred că e una singură care are o preselecţie reală, parcă Vocea României, nu intră la audiţii decât cei ce dovedesc un real talent. În rest sunt promovaţi, în proporţie de 70% numai demenţi. Şi culmea e că lumea e foarte încântată să îi vadă pe demenţii ăştia, lumea se bucură, e o veselie naţională, filmuleţe cu afonii ăştia sunt difuzate în tot mediul virtual. Cred însă cu tărie că cea mai tâmpită dintre aceste emisiuni este Iumor. Ideea în sine poate nu ar fi chiar rea, cu condiţia să vină nişte oameni care dovedesc un real talent în ale comediei. De exemplu: la una dintre emisiuni a venit un domn foarte bine dotat, atât din vedere fizic cât şi sexual care l-a desenat pe Bendeac, nici mai mult nici mai puţin decât cu un penis. Nu ştiu dacă era în erecţie, flasc, nu am văzut emisiunea cu pricina, am auzit de domnia sa. Cine l-a văzut pe domn şi e drăguţ să îmi spună starea penisului său creator…..Acum nu mă dumiresc cine era talentat de fapt: domnul acela sau penisul? O să existe cumva şi un concurs cu penisuri talentate??? Am văzut că mai există şi concursuri pentru copii şi acolo sunt sigură că se înghesuie părinţii, din păcate nu mă pot pronunţa asupra lor fiindcă nu am văzut absolut nici una, deci scrântela asta începe din copilărie. Sunt sigură că aceste emisiuni au succes, fac audienţă, lumea chiar se uită, fiindcă sunt difuzate la ore de vârf, de audienţă şi nici un producător nu s-a limitat la un singur sezon, dimpotrivă. Deja de-a lungul acestor sezoane apar în mod repetat concurenţi fără nici un talent, oamenii sunt vai de ei şi cu toate acestea au dobândit o formă de celebritate, tocmai prin prisma faptului că sunt ăi mai tâmpiţi dintre tâmpiţi, vin la absolut toate emisiunile, la toate televiziunile, doar doar îi remarcă cineva. Mi se pare că trebuie să ai o doză de nebunie să vrei să te faci remarcat în felul asta şi să nu ai deloc simţul ridicolului. Acum văd că e în vogă o chestie legată de modă, asta era ultima care lipsea, cu nişte juraţi la fel de tembeli ca şi concurenţii, că doar trebuie să fii mai nebun decât nebunii ca să îi poţi înţelege. Aştept cu mare interes o emisiune concurs cu subiectul: care e cel mai dement politician din România. Şi aici cred că vor fi cozi interminabile la preselecţii.